„Pentru ce, Doamne?”
În primul capitol al cărţii, aflăm că Domnul l-a avertizat pe Ieremia că lucrarea sa ca profet nu avea să fie uşoară. Când l-a chemat la această slujbă, i-a spus că împăraţii, căpeteniile, preoţii şi poporul ţării aveau să lupte împotriva lui (Ieremia 1:19). Fără îndoială că el nu a primit cu încântare această veste, chiar dacă era însoţită de asigurarea dată de Domnul că îl va susţine şi că adversarii lui nu-l vor birui (Ieremia 1:19). Însă nu aflase nici pe jumătate din ceea ce avea să i se întâmple, iar când au venit încercările, s-a supărat şi s-a ofensat, cum era de aş- teptat.
Ieremia 1:19
Ei vor lupta împotriva ta, dar nu te vor birui; căci Eu sunt cu tine ca să te scap, zice Domnul.
Citeşte Ieremia 12:1-4. Ce problemă dureroasă ridică profetul şi cum se manifestă omul Ieremia în aceste condiţii?
Ieremia 12:1-4
1. Tu eşti prea drept, Doamne, ca să mă cert cu Tine; vreau totuşi să Te întreb asupra orânduirilor Tale. Pentru ce propăşeşte calea celor răi, şi toţi mişeii trăiesc în pace?
2. I-ai sădit, au prins rădăcină, cresc, fac rod. Ce-i drept, eşti aproape de gura lor, dar departe de inima lor!
3. Totuşi, Tu, Doamne, mă cunoşti, mă vezi, îmi cercetezi inima şi vezi că este cu Tine. Ia-i ca pe nişte oi care trebuie tăiate şi pregăteşte-i pentru ziua măcelului!
4. Până când să se jelească ţara şi să se usuce iarba de pe toate câmpiile? Pier vitele şi păsările din pricina răutăţii locuitorilor. Căci ei zic: „El (Ieremia) n-are să ne vadă sfârşitul!” –
Ieremia 12:1 abundă în expresii care țin de limbajul juridic folosit în Vechiul Testament. Profetul, supărat pentru ceea ce i se întâmplă, se exprimă de parcă ar deschide un proces împotriva Domnului (vezi Deuteronomul 25:1). Plângerea lui este una obişnuită: De ce prosperă răul, iar el, care caută să facă voia Domnului, se confruntă cu atâtea greutăţi?
Deuteronomul 25:1
Când doi oameni vor avea o ceartă între ei şi se vor înfăţişa înaintea judecăţii ca să fie judecaţi, celui nevinovat să-i dea drumul, iar pe cel vinovat să-l osândească.
Aici se manifestă omenescul din el. Ieremia vrea ca oamenii care i-au făcut rău să fie pedepsiţi. El nu vorbeşte aici ca teolog, ci ca o fiinţă umană căzută, care are nevoie de har şi care, la fel ca Iov şi mulţi alţi credincioşi, nu înţelege de ce i se întâmplă anumite lucruri. De ce era necesar ca Ieremia, slujitorul lui Dumnezeu, cel chemat să vestească adevărul înaintea unui popor răzvrătit, să fie supus uneltirilor celor din localitatea sa natală? Ieremia avea încredere în Domnul, dar nu putea să priceapă de ce lucrurile decurgeau aşa!
Ce este de făcut atunci când lucrurile care ni se întâmplă par să nu aibă sens? Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO
