Profeții

Potrivit chemării lor, profeţii erau apărătorii Legii lui Dumnezeu. Ei aveau ca temelie legământul şi Cele Zece Porunci (Ieremia 11:2-6). Mica 3:8 ne prezintă un rezumat al misiunii profetului: „Să fac cunoscut lui Iacov nelegiuirea lui şi lui Israel, păcatul lui.” Iar noţiunea de păcat capătă sens doar în relaţie cu Legea (vezi Romani 7:7).

Ieremia 11:2-6
2. „Ascultaţi cuvintele acestui legământ şi spuneţi-le oamenilor lui Iuda şi locuitorilor Ierusalimului!
3. Zi-le: „Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul lui Israel: „Blestemat să fie omul care n-ascultă cuvintele legământului acestuia
4. pe care l-am poruncit părinţilor voştri în ziua când i-am scos din ţara Egiptului, din cuptorul de fier, zicând: „Ascultaţi glasul Meu şi faceţi tot ce vă voi porunci; şi veţi fi poporul Meu, iar Eu voi fi Dumnezeul vostru;
5. atunci voi împlini jurământul pe care l-am făcut părinţilor voştri că le voi da o ţară în care curge lapte şi miere, cum vedeţi astăzi.” – Şi eu am răspuns: „Amin, Doamne!”
6. Domnul mi-a zis iarăşi: „Vesteşte toate cuvintele acestea în cetăţile lui Iuda şi pe uliţele Ierusalimului şi zi: „Ascultaţi cuvintele legământului acestuia şi împliniţi-le!

Mica 3:8
Dar eu sunt plin de putere, plin de Duhul Domnului, sunt plin de cunoştinţa dreptăţii şi de vlagă, ca să fac cunoscut lui Iacov nelegiuirea lui, şi lui Israel, păcatul lui.

Romani 7:7
Deci ce vom zice? Legea este ceva păcătos? Nicidecum! Dimpotrivă, păcatul nu l-am cunoscut decât prin Lege. De pildă, n-aş fi cunoscut pofta, dacă Legea nu mi-ar fi spus: „Să nu pofteşti!”

Care au fost mesajele transmise de profeţi poporului? Ce relevanţă au aceste mesaje astăzi?

Isaia 1:19
De veţi voi şi veţi asculta, veţi mânca cele mai bune roade ale ţării;

Ieremia 7:5-7
5. Căci numai dacă vă veţi îndrepta căile şi faptele, dacă veţi înfăptui dreptatea unii faţă de alţii,
6. dacă nu veţi asupri pe străin, pe orfan şi pe văduvă, dacă nu veţi vărsa sânge nevinovat în locul acesta şi dacă nu veţi merge după alţi dumnezei, spre nenorocirea voastră,
7. numai aşa vă voi lăsa să locuiţi în locul acesta, în ţara pe care am dat-o părinţilor voştri, din veşnicie în veşnicie.

Ezechiel 18:23
Doresc Eu moartea păcătosului – zice Domnul Dumnezeu. Nu doresc Eu mai degrabă ca el să se întoarcă de pe căile lui şi să trăiască?

Matei 3:7-11
7. Dar când a văzut pe mulţi din farisei şi din saduchei că vin să primească botezul lui, le-a zis: „Pui de năpârci, cine v-a învăţat să fugiţi de mânia viitoare?
8. Faceţi, dar, roade vrednice de pocăinţa voastră.
9. Şi să nu credeţi că puteţi zice în voi înşivă: „Avem ca tată pe Avraam!” Căci vă spun că Dumnezeu din pietrele acestea poate să ridice fii lui Avraam.
10. Iată că securea a şi fost înfiptă la rădăcina pomilor: deci orice pom, care nu face rod bun, va fi tăiat şi aruncat în foc.
11. Cât despre mine, eu vă botez cu apă, spre pocăinţă; dar Cel ce vine după mine este mai puternic decât mine, şi eu nu sunt vrednic să-I duc încălţămintea. El vă va boteza cu Duhul Sfânt şi cu foc.

Judecata lui Dumnezeu nu era inevitabilă, ci urma să se abată asupra poporului dacă nu renunţa la căile lui rele. Dar schimbarea nu este uşoară, mai ales când poporul şi-a făcut un obicei din a face răul. Cine nu a remarcat că oamenii se obişnuiesc destul de repede cu un lucru rău, pe care altădată îl priveau cu oroare? Mesajul profeţilor pentru popor era un apel la conştientizarea răutăţii faptelor comise şi a consecinţelor refuzului de a le abandona. Iar mesajul acesta venea de la Domnul, nu de la ei.

Profeţii nu precizează întotdeauna în ce mod le-a fost revelat Cuvântul lui Dumnezeu sau cum l-au auzit. Uneori Dumnezeu le vorbea direct, alteori Duhul Sfânt îi mişca prin vise, viziuni ori printr-un susur blând şi subţire” (1 Împăraţi 19:12). Odată ce primeau mesajul despre voinţa divină, ei aveau misiunea de a-1 transmite oamenilor obişnuiţi sau, dacă era nevoie, regilor, împăraţilor şi generalilor.

1 Împărați 19:12
Şi după cutremurul de pământ, a venit un foc: Domnul nu era în focul acela. Şi după foc, a venit un susur blând şi subţire.

Lucrarea aceasta presupunea o mare responsabilitate: dacă rosteau adevărul, puteau fi ucişi de aceşti oameni puternici, dar, dacă nu spuneau adevărul, riscau să cadă sub pedeapsa divină. Este greu să fii profet, dar Biblia ne arată că aceia care au acceptat această misiune au .nat-o în serios. Şi putem fi recunoscători că au luat-o în serios, pentru că mesajul lor a fost păstrat în Scriptură până astăzi. În acest sens, ei ne vorbesc şi nouă! întrebarea rămâne aceeaşi, la fel ca în vremea lui Ieremia: Vom asculta noi?

Ce ne spun nouă astăzi, după atâta timp, scrierile profeţilor? Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO