„Atunci, Petru a început să vorbească şi a zis: «în adevăr, văd că Dumnezeu nu este părtinitor, ci că, în orice neam, cine se teme de El şi lucrează neprihănire este primit de El” (Faptele 10:34,35).

Deşi pentru noi cuvintele acestea nu par chiar atât de revoluţionare, faptul că ele au ieşit de pe buzele lui Petru este uluitor. Să nu uităm cine era Petru, de unde provenea el şi care erau atitudinile cu care încă se lupta (vezi Galateni 2:11-16). Experienţa aceasta cu Corneliu l-a ajutat să înţeleagă că avea un comportament greşit şi să-şi facă o mai bună imagine despre intenţiile lui Dumnezeu cu privire la răspândirea Evangheliei.

De ce este nevoie ca Evanghelia să fie dusă şi unor oameni evlavioşi, aşa cum era Corneliu?

Faptele 11:14
care-ţi va spune cuvinte prin care vei fi mântuit tu şi toată casa ta.”

După cum am văzut, Corneliu era un „om temător de Dumnezeu” (Faptele 10:2), care mai avea multe de învăţat (ca noi toţi, de altfel). Faptul că postea, se ruga şi făcea multe milostenii era o dovadă a deschiderii inimii sale către Domnul şi, la timpul potrivit, Dumnezeu a intervenit în mod minunat în viaţa sa.

„Nici rugăciunea, nici milosteniile nu au în ele însele o virtute care să-l recomande pe păcătos înaintea lui Dumnezeu; numai harul lui Hristos, prin jertfa Sa ispăşitoare, poate înnoi inima şi poate face slujirea noastră plăcută înaintea lui Dumnezeu. Acest har a lucrat la inima lui Corneliu. Spiritul lui Hristos i-a vorbit sufletului; Isus îl atrăsese la El, iar el s-a supus acestei atracţii.” – Comentariile lui Ellen G. White, CBAZŞ, voi. 6, p. 1059

O altă idee care merită reţinută este aceea că Dumnezeu nu a trimis îngerul la Corneliu cu scopul de a-i propovădui Evanghelia, ci pentru a-1 pune în legătură cu Petru, apostolul care avea să-i vorbească despre Isus (vezi Faptele 10:34-44). Avem aici un exemplu despre cum lucrează Dumnezeu prin oameni, pentru alţi oameni.

Faptele 10:34-44
34. Atunci Petru a început să vorbească şi a zis: „În adevăr, văd că Dumnezeu nu este părtinitor,
35. ci că, în orice neam, cine se teme de El şi lucrează neprihănire este primit de El.
36. El a trimis Cuvântul Său fiilor lui Israel şi le-a vestit Evanghelia păcii, prin Isus Hristos, care este Domnul tuturor.
37. Ştiţi vorba făcută prin toată Iudeea, începând din Galileea, în urma botezului propovăduit de Ioan;
38. cum Dumnezeu a uns cu Duhul Sfânt şi cu putere pe Isus din Nazaret, care umbla din loc în loc, făcea bine şi vindeca pe toţi cei ce erau apăsaţi de diavolul; căci Dumnezeu era cu El.
39. Noi suntem martori a tot ce a făcut El în ţara iudeilor şi în Ierusalim. Ei L-au omorât, atârnându-L pe lemn.
40. Dar Dumnezeu L-a înviat a treia zi şi a îngăduit să Se arate,
41. nu la tot norodul, ci nouă, martorilor aleşi mai dinainte de Dumnezeu, nouă, care am mâncat şi am băut împreună cu El după ce a înviat din morţi.
42. Isus ne-a poruncit să propovăduim norodului şi să mărturisim că El a fost rânduit de Dumnezeu Judecătorul celor vii şi al celor morţi.
43. Toţi prorocii mărturisesc despre El că oricine crede în El capătă, prin Numele Lui, iertarea păcatelor.”
44. Pe când rostea Petru cuvintele acestea, S-a coborât Duhul Sfânt peste toţi cei ce ascultau Cuvântul.

Ce lămuriri ne aduce Romani 2:14-16 cu privire la situaţia în care se afla Corneliu?

Romani 2:14-16
14. Când Neamurile, măcar că n-au lege, fac din fire lucrurile Legii, prin aceasta ei, care n-au o lege, îşi sunt singuri lege;
15. şi ei dovedesc că lucrarea Legii este scrisă în inimile lor; fiindcă despre lucrarea aceasta mărturiseşte cugetul lor şi gândurile lor, care sau se învinovăţesc sau se dezvinovăţesc între ele.
16. Şi faptul acesta se va vedea în ziua când, după Evanghelia mea, Dumnezeu va judeca, prin Isus Hristos, lucrurile ascunse ale oamenilor.

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO