Petru şi Legea (1 Petru 2:9)
Studiul XI – Trimestrul II
Luni , 9 iunie 2014
Petru a fost unul dintre primii ucenici chemaţi și unul dintre cei trei apropiaţi ai Domnului Isus. El a fost martor la evenimentele majore ale lucrării Sale, el a fost cel care a făcut declaraţia că Isus era Mesia. În noaptea în care Hristos a fost arestat și judecat, el L-a urmat până acasă la Caiafa. Iar în dimineaţa în care Domnul înviat li S-a arătat ucenicilor pe ţărmul mării, Petru a fost cel care a primit îndemnuri cu privire la lucrarea creștină. La Cincizecime, când primii ucenici erau adunaţi laolaltă, Petru a fost purtătorul lor de cuvânt. Nu încape îndoială că, dacă Legea ar fi fost modificată în vreun fel, Petru ar fi trebuit să știe lucrul acesta.
3. Ce atitudine a avut Petru faţă de legea iudaică după învierea lui Isus? Dacă a reacţionat așa faţă de o lege cu privire la alimentaţie, ce atitudine trebuie să fi avut faţă de Cele Zece Porunci? Faptele 10:9-14
Fapte 10
9. A doua zi, când erau pe drum şi se apropiau de cetate, Petru s-a suit să se roage pe acoperişul casei, pe la ceasul al şaselea. 10. L-a ajuns foamea şi a vrut să mănânce. Pe când îi pregăteau mâncarea, a căzut într-o răpire sufletească. 11. A văzut cerul deschis şi un vas ca o faţă de masă mare, legată cu cele patru colţuri, coborându-se şi slobozindu-se în jos pe pământ. 12. În ea se aflau tot felul de dobitoace cu patru picioare şi târâtoare de pe pământ şi păsările cerului. 13. Şi un glas i-a zis: „Petre, scoală-te, taie şi mănâncă.” 14. „Nicidecum, Doamne”, a răspuns Petru. „Căci niciodată n-am mâncat ceva spurcat sau necurat.”Petru a avut această viziune la câţiva ani după înălţarea Domnului Isus. Pe atunci, mesajul creștin se răspândea în forţă și mii de evrei Îl recunoșteau deja pe Isus ca fiind Mesia. Totuși Biblia nu consemnează nicăieri că ucenicii ar fi îndemnat la respingerea Legii. Incidentul din Faptele apostolilor 10 este o dovadă concludentă că primii creştini erau încă fideli rădăcinilor lor evreiești.
4. Compară 1 Petru 2:9 cu Exodul 19:6. În ce context apare afi rmaţia din Exodul 19:6?
1 Petru 2
. Voi însă sunteţi o seminţie aleasă, o preoţie împărătească, un neam sfânt, un popor pe care Dumnezeu Şi l-a câştigat ca să fie al Lui, ca să vestiţi puterile minunate ale Celui ce v-a chemat din întuneric la lumina Sa minunată;Exodul 19
6. Îmi veţi fi o împărăţie de preoţi şi un neam sfânt. Acestea sunt cuvintele pe care le vei spune copiilor lui Israel.”Cuvintele „voi sunteţi o seminţie aleasă, o preoţie împărătească” i-a făcut pe destinatarii epistolei să se gândească imediat la momentul în care a fost dată Legea pe Sinai. Ca moștenitori ai lui Israel, ei erau conștienţi de datoria de a respecta condiţiile legământului arătate în Legea lui Dumnezeu. De aceea, imediat după ce le amintește de statutul lor, Petru îi îndeamnă să ducă o viaţă neprihănită (vers. 11,12). Tot el le spune să nu aibă încredere în învăţătorii mincinoşi care promovau o Evanghelie fără Lege (2 Petru 2:21; 3:2).
1 Petru 2
11. Preaiubiţilor, vă sfătuiesc ca pe nişte străini şi călători, să vă feriţi de poftele firii pământeşti, care se războiesc cu sufletul. 12. Să aveţi o purtare bună în mijlocul neamurilor, pentru ca, în ceea ce vă vorbesc de rău ca pe nişte făcători de rele, prin faptele voastre bune pe care le văd să slăvească pe Dumnezeu în ziua cercetării.2 Petru 2
21. Ar fi fost mai bine pentru ei să nu fi cunoscut calea neprihănirii, decât, după ce au cunoscut-o, să se întoarcă de la porunca sfântă care le fusese dată.2 Petru 3
2. ca să vă fac să vă aduceţi aminte de lucrurile vestite mai dinainte de sfinţii proroci şi de porunca Domnului şi Mântuitorului nostru, dată prin apostolii voştri.
Gândește-te la greșelile comise de Petru și la harul care i-a fost arătat. Cum ne putem forma obiceiul de a manifesta acest fel de har faţă de cei greșiţi? Cum putem accepta personal acest har atunci când greșim?
*
******
STUDIUL BIBLIEI LA RÂND TRIMESTRUL II
Ieremia 39
1. Ierusalimul a fost luat. În al nouălea an al lui Zedechia, împăratul lui Iuda, în luna a zecea, a venit Nebucadneţar, împăratul Babilonului, cu toată oştirea lui înaintea Ierusalimului şi l-a împresurat; 2. iar în anul al unsprezecelea al lui Zedechia, în ziua a noua a lunii a patra, au pătruns în cetate. 3. Atunci au înaintat toate căpeteniile împăratului Babilonului şi au cuprins poarta de la mijloc. Erau: Nergal-Şareţer, Samgar-Nebu, Sarsechim, căpetenia famenilor-dregători, Nergal-Şareţer, căpetenia magilor, şi toate celelalte căpetenii ale împăratului Babilonului. 4. Zedechia, împăratul lui Iuda, şi toţi oamenii de război, cum i-au văzut, au fugit şi au ieşit noaptea din cetate pe drumul grădinii împăratului, pe poarta dintre cele două ziduri, şi au apucat pe drumul câmpiei. 5. Dar oastea haldeilor i-a urmărit şi a ajuns pe Zedechia în câmpiile Ierihonului. L-au luat şi l-au dus la Nebucadneţar, împăratul Babilonului, la Ribla, în ţara Hamatului; el a dat o hotărâre împotriva lui. 6. Împăratul Babilonului a pus să înjunghie la Ribla pe fiii lui Zedechia înaintea lui, împreună cu toţi mai marii lui Iuda. 7. Apoi a pus să scoată ochii lui Zedechia şi a pus să-l lege cu lanţuri de aramă ca să-l ducă la Babilon. 8. Haldeii au ars cu foc casa împăratului şi casele poporului şi au dărâmat zidurile Ierusalimului. 9. Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, a luat robi la Babilon pe aceia din popor care rămăseseră în cetate, pe cei ce se supuseseră lui şi pe rămăşiţa poporului. 10. Dar Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, a lăsat în ţara lui Iuda pe unii din cei mai săraci din popor, pe cei ce n-aveau nimic; şi le-a dat atunci vii şi ogoare. 11. Nebucadneţar, împăratul Babilonului, dăduse porunca următoare cu privire la Ieremia prin Nebuzaradan, căpetenia străjerilor: 12. „Ia-l, poartă grijă de el şi nu-i face niciun rău, ci fă-i ce-ţi va cere!” 13. Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, Nebuşazban, căpetenia famenilor-dregători, Nergal-Şareţer, căpetenia magilor, şi toate căpeteniile împăratului Babilonului 14. au trimis să aducă pe Ieremia din curtea temniţei şi l-au încredinţat lui Ghedalia, fiul lui Ahicam, fiul lui Şafan, ca să-l ducă acasă. Şi a rămas în mijlocul poporului. 15. Cuvântul Domnului vorbise astfel lui Ieremia, pe când era închis în curtea temniţei: 16. „Du-te de vorbeşte lui Ebed-Melec, etiopianul, şi spune-i: „Aşa vorbeşte Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel: „Iată, voi aduce peste cetatea aceasta lucrurile pe care le-am vestit în rău, şi nu în bine; în ziua aceea ele se vor întâmpla înaintea ochilor tăi. 17. Dar pe tine te voi izbăvi în ziua aceea, zice Domnul, şi nu vei fi dat în mâinile oamenilor de care te temi. 18. Te voi scăpa, şi nu vei cădea sub sabie, ci viaţa îţi va fi prada ta de război, pentru că ai avut încredere în Mine, zice Domnul.” Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO
