miercuri, 30 aprilie 2014
9

O zi de vindecare (Luca 13:16)

 

Studiul V – Trimestrul II

Miercuri , 30 aprilie 2014

 

La început, Dumnezeu a declarat că toate lucrurile pe care le crease erau „foarte bune” (Geneza 1:31), desăvârșite din toate punctele de vedere. Însă, după intrarea păcatului în lume, răul și-a pus amprenta pe toate lucrurile. Astfel, deși fusese creat după chipul lui Dumnezeu, omul a devenit supus bolii, degradării și morţii. Noi obișnuim să spunem că moartea face parte din viaţă, dar, în realitate, ea este o negare a vieţii. Ea nu ar fi trebuit să facă niciodată parte din experienţa noastră.

Geneza 1

31. Dumnezeu S-a uitat la tot ce făcuse; şi iată că erau foarte bune. Astfel, a fost o seară, şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a şasea.

Dacă ţinem seama de acest plan iniţial al lui Dumnezeu pentru omenire, nu ne surprinde că Isus a făcut vindecările cele mai impresionante în Sabat.
 

4. Ce învăţăm din următoarele minuni făcute de Isus despre adevăratul scop al Sabatului? Marcu 3:1-6; Luca 13:10-17; Ioan 5:1-9; 9:1-14.

Marcu 3

1. Isus a intrat din nou în sinagogă. Acolo se afla un om cu mâna uscată.
2. Ei pândeau pe Isus să vadă dacă-l va vindeca în ziua Sabatului, ca să-L poată învinui.
3. Şi Isus a zis omului care avea mâna uscată: „Scoală-te şi stai la mijloc!”
4. Apoi le-a zis: „Este îngăduit în ziua Sabatului să faci bine sau să faci rău? Să scapi viaţa cuiva sau s-o pierzi?” Dar ei tăceau.
5. Atunci, rotindu-Şi privirile cu mânie peste ei şi mâhnit de împietrirea inimii lor, a zis omului: „Întinde-ţi mâna!” El a întins-o, şi mâna i s-a făcut sănătoasă.
6. Fariseii au ieşit afară şi s-au sfătuit îndată cu irodienii cum să-L piardă.

Luca 13

10. Isus învăţa pe norod într-o sinagogă în ziua Sabatului.
11. Şi acolo era o femeie stăpânită de optsprezece ani de un duh de neputinţă; era gârbovă şi nu putea nicidecum să-şi îndrepte spatele.
12. Când a văzut-o Isus, a chemat-o şi i-a zis: „Femeie, eşti dezlegată de neputinţa ta.”
13. Şi-a întins mâinile peste ea: îndată s-a îndreptat şi slăvea pe Dumnezeu.
14. Dar fruntaşul sinagogii, mâniat că Isus săvârşise vindecarea aceasta în ziua Sabatului, a luat cuvântul şi a zis norodului: „Sunt şase zile în care trebuie să lucreze omul; veniţi, dar, în aceste zile să vă vindecaţi, şi nu în ziua Sabatului!”
15. „Făţarnicilor”, i-a răspuns Domnul, „oare în ziua Sabatului nu-şi dezleagă fiecare din voi boul sau măgarul de la iesle şi-l duce de-l adapă?
16. Dar femeia aceasta, care este o fiică a lui Avraam şi pe care Satana o ţinea legată de optsprezece ani, nu trebuia oare să fie dezlegată de legătura aceasta în ziua Sabatului?”
17. Pe când vorbea El astfel, toţi potrivnicii Lui au rămas ruşinaţi; şi norodul se bucura de toate lucrurile minunate pe care le făcea El.

Ioan 5

1. După aceea era un praznic al iudeilor; şi Isus S-a suit la Ierusalim.
2. În Ierusalim, lângă poarta oilor, este o scăldătoare, numită în evreieşte Betesda, care are cinci pridvoare.
3. În pridvoarele acestea zăceau o mulţime de bolnavi, orbi, şchiopi, uscaţi, care aşteptau mişcarea apei.
4. Căci un înger al Domnului se cobora, din când în când, în scăldătoare şi tulbura apa. Şi cel dintâi care se cobora în ea, după tulburarea apei, se făcea sănătos, orice boală ar fi avut.
5. Acolo se afla un om bolnav de treizeci şi opt de ani.
6. Isus, când l-a văzut zăcând, şi fiindcă ştia că este bolnav de multă vreme, i-a zis: „Vrei să te faci sănătos?”
7. „Doamne”, I-a răspuns bolnavul, „n-am pe nimeni să mă bage în scăldătoare când se tulbură apa; şi, până să mă duc eu, se coboară altul înaintea mea.”
8. „Scoală-te”, i-a zis Isus, „ridică-ţi patul şi umblă.”
9. Îndată omul acela s-a făcut sănătos, şi-a luat patul şi umbla. Ziua aceea era o zi de Sabat.

Ioan 9

1. Când trecea, Isus a văzut pe un orb din naştere.
2. Ucenicii Lui L-au întrebat: „Învăţătorule, cine a păcătuit: omul acesta sau părinţii lui, de s-a născut orb?”
3. Isus a răspuns: „N-a păcătuit nici omul acesta nici părinţii lui; ci s-a născut aşa, ca să se arate în el lucrările lui Dumnezeu.
4. Cât este ziuă, trebuie să lucrez lucrările Celui ce M-a trimis; vine noaptea, când nimeni nu mai poate să lucreze.
5. Cât sunt în lume, sunt Lumina lumii.”
6. După ce a zis aceste vorbe, a scuipat pe pământ şi a făcut tină din scuipat. Apoi a uns ochii orbului cu tina aceasta
7. şi i-a zis: „Du-te de te spală în scăldătoarea Siloamului” (care tălmăcit înseamnă: Trimis). El s-a dus, s-a spălat şi s-a întors văzând bine.
8. Vecinii şi cei ce-l cunoscuseră mai înainte ca cerşetor, ziceau: „Nu este acesta cel ce şedea şi cerşea?”
9. Unii ziceau: „El este.” Alţii ziceau: „Nu; dar seamănă cu el.” Şi el însuşi zicea: „Eu sunt.”
10. Deci i-au zis: „Cum ţi s-au deschis ochii?”
11. El a răspuns: „Omul acela, căruia I se zice Isus, a făcut tină, mi-a uns ochii şi mi-a zis: „Du-te la scăldătoarea Siloamului şi spală-te.” M-am dus, m-am spălat şi mi-am căpătat vederea.”
12. „Unde este Omul acela?”, l-au întrebat ei. El a răspuns: „Nu ştiu.”
13. Au adus la farisei pe cel ce fusese orb mai înainte.
14. Şi era o zi de Sabat când făcuse Isus tină şi-i deschisese ochii.

Fiecare vindecare săvârşită în Sabat este impresionantă și este menită să ilustreze adevărata semnificaţie a zilei de odihnă. Înainte de a-l vindeca pe omul cu mâna uscată, Domnul le-a pus celor prezenţi o întrebare retorică: „Este îngăduit în ziua Sabatului să faci bine sau să faci rău? Să scapi viaţa cuiva sau s-o pierzi?” (Marcu 3:4). Existau motive întemeiate pentru a nu folosi ocazia de a alina suferinţa în ziua izbăvirii? Vindecarea femeii gârbove ilustrează în mod magistral funcţia eliberatoare a Sabatului.

Tema eliberării apare și în relatarea despre vindecarea bărbatului bolnav de treizeci și opt de ani de la Scăldătoarea Betesda, precum și în cea a vindecării orbului din naștere. Când a fost acuzat de farisei că încălca Sabatul fiindcă îi vindeca pe bolnavi în această zi, Domnul Isus le-a spus: „Tatăl Meu lucrează până acum și Eu, de asemenea, lucrez” (Ioan 5:17). Vindecarea nu ar fi avut loc dacă Tatăl ceresc nu ar fi permis-o. Când vine vorba de alinarea durerii oamenilor, Dumnezeu nu Se odihnește.

Ce putem învăţa din greșelile acestor conducători religioși în ceea ce privește puterea uluitoare a prejudecăţilor de a ne împiedica să vedem chiar și adevărurile cele mai evidente?

*

*****

STUDIUL BIBLIEI LA RÂND TRIMESTRUL II

Isaia 65

 
1. „Eram gata să răspund celor ce nu întrebau de Mine, eram gata să fiu găsit de cei ce nu Mă căutau; am zis: „Iată-Mă, iată-Mă!” către un neam care nu chema Numele Meu.
2. Mi-am întins mâinile toată ziua spre un popor răzvrătit care umblă pe o cale rea, în voia gândurilor lui!
3. Spre un popor care nu conteneşte să Mă mânie în faţă aducând jertfe în grădini şi arzând tămâie pe cărămizile de pe acoperiş;
4. care locuieşte în morminte şi petrece noaptea în peşteri mâncând carne de porc şi având în străchini bucate necurate,
5. şi care totuşi zice: „Dă-te înapoi, nu te apropia de mine, căci sunt sfânt!”… Asemenea lucruri sunt un fum în nările Mele, un foc care arde necontenit!
6. Iată ce am hotărât în Mine: Nici gând să tac, ci îi voi pedepsi; da, îi voi pedepsi.
7. Pentru nelegiuirile voastre – zice Domnul – şi pentru nelegiuirile părinţilor voştri care au ars tămâie pe munţi şi M-au batjocorit pe înălţimi, de aceea, le voi măsura plata pentru faptele lor din trecut.”
8. Aşa vorbeşte Domnul: „După cum, când se găseşte zeamă într-un strugure, se zice: „Nu-l nimici, căci este o binecuvântare în el!”, tot aşa, şi Eu voi face la fel, din dragoste pentru robii Mei, ca să nu nimicesc totul.
9. Voi scoate o sămânţă din Iacov, şi din Iuda, un moştenitor al munţilor Mei; aleşii Mei vor stăpâni ţara, şi robii Mei vor locui în ea.
10. Saronul va sluji ca loc de păşune oilor, şi valea Acor va sluji de culcuş boilor, pentru poporul Meu care Mă va căuta.
11. Dar pe voi care părăsiţi pe Domnul, care uitaţi muntele Meu cel sfânt, care puneţi o masă „norocului” şi umpleţi un pahar în cinstea „sorţii”,
12. vă sortesc sabiei, şi toţi veţi pleca genunchiul ca să fiţi înjunghiaţi; căci Eu am chemat, şi n-aţi răspuns, am vorbit, şi n-aţi ascultat, ci aţi făcut ce este rău înaintea Mea şi aţi ales ce nu-Mi place.”
13. De aceea, aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: „Iată că robii Mei vor mânca, iar voi veţi fi flămânzi; iată că robii Mei vor bea, iar vouă vă va fi sete; iată că robii Mei se vor bucura, şi voi vă veţi ruşina;
14. iată că robii Mei vor cânta de veselă ce la va fi inima, dar voi veţi striga de durerea pe care o veţi avea în suflet şi vă veţi boci de mâhnit ce vă va fi duhul.
15. Veţi lăsa numele vostru ca blestem aleşilor Mei; şi anume: „Domnul Dumnezeu vă va omorî” şi va da robilor Săi un alt nume.
16. Aşa că, cine se va binecuvânta în ţară se va binecuvânta în Dumnezeul adevărului, şi cine va jura în ţară va jura pe Dumnezeul adevărului, căci vechile suferinţe vor fi uitate, vor fi ascunse de ochii Mei.
17. Căci iată, Eu fac ceruri noi şi un pământ nou; aşa că nimeni nu-şi va mai aduce aminte de lucrurile trecute şi nimănui nu-i vor mai veni în minte.
18. Ci vă veţi bucura şi vă veţi înveseli pe vecie pentru cele ce voi face. Căci voi preface Ierusalimul în veselie, şi pe poporul lui, în bucurie.
19. Eu însumi Mă voi înveseli asupra Ierusalimului şi Mă voi bucura de poporul Meu; nu se va mai auzi în el de acum nici glasul plânsetelor, nici glasul ţipetelor.
20. Nu vor mai fi în el nici copii cu zile puţine, nici bătrâni care să nu-şi împlinească zilele. Căci cine va muri la vârsta de o sută de ani va fi încă tânăr, şi cel ce va muri în vârstă de o sută de ani va fi blestemat ca păcătos.
21. Vor zidi case şi le vor locui; vor sădii vii şi le vor mânca rodul.
22. Nu vor zidi case, ca altul să locuiască în ele; nu vor sădi vii, pentru ca altul să le mănânce rodul; căci zilele poporului Meu vor fi ca zilele copacilor, şi aleşii Mei se vor bucura de lucrul mâinilor lor.
23. Nu vor munci degeaba şi nu vor avea copii ca să-i vadă pierind, căci vor alcătui o sămânţă binecuvântată de Domnul, şi copiii lor vor fi împreună cu ei.
24. Înainte ca să Mă cheme, le voi răspunde; înainte ca să isprăvească vorba, îi voi asculta!
25. Lupul şi mielul vor paşte împreună, leul va mânca paie ca boul, şi şarpele se va hrăni cu ţărână. Niciun rău, nicio vătămare nu se va face pe tot muntele Meu cel sfânt, zice Domnul.”
 
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO