O zi de bucurie (Marcu 2:27,28)

 

Studiul V – Trimestrul II

Marți , 29 aprilie 2014

 

Mulţi oameni pretind că păzesc Sabatul, dar nu toţi înţeleg ce înseamnă aceasta. La fel ca fariseii din timpul Domnului Isus, unii dintre contemporanii noștri i-au impus zilei de odihnă niște limite rigide, iar alţii o tratează ca pe oricare altă zi. Ziua a șaptea trebuie să fie sfinţită, dar ea trebuie să fie o zi de delectare, nu o povară.

Conducătorii religioși din vremea lui Isus încorsetaseră Sabatul în 39 de reguli suplimentare, plecând de la ideea că, prin respectarea acestora, oamenii aveau să păzească Sabatul în mod desăvârșit. Intenţia lor a fost bună, dar rezultatul a fost altul decât cel așteptat: ziua de odihnă nu mai era o zi de bucurie, ci un jug greu de purtat.

3. Citește cu atenţie Marcu 2:23-28. De ce au smuls ucenicii spice de  grâu? Se spune că ar fi smuls spice și Isus? Au călcat ucenicii atunci  vreo poruncă din Scriptură?

Marcu 2

23. S-a întâmplat că într-o zi de Sabat, Isus trecea prin lanurile de grâu. Ucenicii Lui, pe când mergeau, au început să smulgă spice de grâu.

24. Fariseii I-au zis: „Vezi, de ce fac ei ce nu este îngăduit să facă în ziua Sabatului?”

25. Isus le-a răspuns: „Oare n-aţi citit niciodată ce a făcut David, când a fost în nevoie şi când a flămânzit el şi cei ce erau împreună cu el?

26. Cum a intrat în casa lui Dumnezeu, în zilele marelui preot Abiatar, şi a mâncat pâinile pentru punerea înaintea Domnului, pe care nu este îngăduit să le mănânce decât preoţii? Şi cum a dat din ele chiar şi celor ce erau cu el?”

27. Apoi le-a zis: „Sabatul a fost făcut pentru om, iar nu omul pentru Sabat;

28. aşa că Fiul omului este Domn chiar şi al Sabatului.”

Într-un Sabat, ucenicii treceau cu Isus prin niște lanuri de grâu și, pentru că le era foame, au mâncat boabe de grâu. Legea lui Moise le permitea să smulgă spice cu mâna din holda altuia (Deuteronomul 23:25), însă fariseii au luat-o ca pe o încălcare a poruncii care interzicea aratul și seceratul în Sabat (vezi Exodul 34:21). Deși nu se spune că Isus ar fi smuls spice împreună cu ucenicii, El i-a apărat, amintindu-le fariseilor despre ocazia în care David și oamenii lui au mâncat din pâinea „interzisă”, din Casa lui Dumnezeu.

Deuteronomul 23

25. Dacă intri în holdele aproapelui tău, vei putea să culegi spice cu mâna, dar secera în holdele aproapelui tău să n-o pui.

Exodul 34

21. Şase zile să lucrezi, iar în ziua a şaptea să te odihneşti; să te odihneşti, chiar în vremea aratului şi seceratului.

În Marcu 2:27,28, Domnul Isus a declarat că Sabatul a fost făcut pentru om, şi nu omul pentru Sabat. Cu alte cuvinte, Sabatul nu a fost făcut pentru ca omul să-i aducă închinare, ci pentru a-i pune omului la dispoziţie ocazii de închinare. El este darul lui Dumnezeu pentru întreaga omenire și nu are rolul de a subjuga, ci de a oferi deconectare și eliberare. Prin el, putem cunoaște în mod practic odihna și libertatea pe care le-am primit prin Hristos.

Marcu 2

27. Apoi le-a zis: „Sabatul a fost făcut pentru om, iar nu omul pentru Sabat;

28. aşa că Fiul omului este Domn chiar şi al Sabatului.”

Ce lucruri pe care nu le poţi face cu ușurinţă în timpul săptămânii le poţi face în Sabat? Gândește-te bine la această întrebare și pregătește-te să prezinţi răspunsul în cadrul grupei.

*

*****

STUDIUL BIBLIEI LA RÂND TRIMESTRUL II

Isaia 64

 

1. O! de ai despica cerurile şi Te-ai coborî, s-ar topi munţii înaintea Ta

2. ca de un foc care aprinde vreascurile, ca de un foc care face apa să dea în clocot! Ţi-ar cunoaşte atunci vrăjmaşii Numele şi ar tremura neamurile înaintea Ta!

3. Când ai făcut minuni la care nu ne aşteptam, Te-ai coborât, şi munţii s-au zguduit înaintea Ta

4. cum niciodată nu s-a pomenit, nici nu s-a auzit vorbindu-se şi cum nici n-a văzut vreodată ochiul aşa ceva: anume ca un alt dumnezeu afară de Tine să fi făcut asemenea lucruri pentru cei ce se încred în el.

5. Tu ieşi înaintea celor ce împlinesc cu bucurie dreptatea, celor ce umblă în căile Tale şi îşi aduc aminte de Tine. Dar Te-ai mâniat, pentru că am păcătuit: vom suferi noi veşnic sau putem fi mântuiţi?

6. Toţi am ajuns ca nişte necuraţi, şi toate faptele noastre bune sunt ca o haină mânjită. Toţi suntem ofiliţi ca o frunză, şi nelegiuirile noastre ne iau ca vântul.

7. Nu este nimeni care să cheme Numele Tău sau care să se trezească şi să se alipească de Tine: de aceea ne-ai ascuns faţa Ta şi ne laşi să pierim din pricina nelegiuirilor noastre.

8. Dar, Doamne, Tu eşti Tatăl nostru; noi suntem lutul, şi Tu, olarul care ne-ai întocmit: suntem cu toţii lucrarea mâinilor Tale.

9. Nu Te mânia prea mult, Doamne, şi nu-Ţi aduce aminte în veci de nelegiuire! Priveşte, dar, spre noi, căci toţi suntem poporul Tău.

10. Cetăţile Tale cele sfinte sunt pustii; Sionul este pustiu, Ierusalimul, o pustietate!

11. Casa noastră cea sfântă şi slăvită, în care părinţii noştri cântau laudele Tale, a ajuns pradă flăcărilor, şi tot ce aveam mai scump a fost pustiit.

12. După toate acestea, Te vei opri Tu, Doamne? Vei tăcea Tu oare şi ne vei întrista nespus de mult?

 

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO