O iubire ca a Lui
Studiul III – Trimestrul I
Joi , 16 ianuarie 2014
Primii ucenici au imitat ceea ce au observat în viaţa de rugăciune a Domnului lor. Bineînţeles, ei se rugau pentru ocrotire, pentru nevoile lor zilnice şi pentru călăuzire spirituală. Însă rugăciunea de mijlocire a devenit o parte importantă a uceniciei lor.
6. Citeşte Faptele 1:13,14; 1 Timotei 2:1-4; Iacov 5:13-16; 1 Ioan 5:16; Iuda 20-22; 1 Petru 4:7. Ce rol a avut rugăciunea în biserica primară? Pentru ce probleme specifice se rugau credincioşii? Ce putem învăţa din aceste exemple?
Fapte 1
13. Când au ajuns acasă, s-au suit în odaia de sus, unde stăteau de obicei. Erau: Petru, Iacov, Ioan, Andrei, Filip, Toma, Bartolomeu, Matei, Iacov, fiul lui Alfeu, Simon Zelotul şi Iuda, fiul lui Iacov. 14. Toţi aceştia stăruiau cu un cuget în rugăciune şi în cereri, împreună cu femeile şi cu Maria, mama lui Isus, şi cu fraţii Lui.1 Timotei 2
1. Vă îndemn, dar, înainte de toate, să faceţi rugăciuni, cereri, mijlociri, mulţumiri pentru toţi oamenii, 2. pentru împăraţi şi pentru toţi cei ce sunt înălţaţi în dregătorii, ca să putem duce astfel o viaţă paşnică şi liniştită, cu toată evlavia şi cu toată cinstea. 3. Lucrul acesta este bun şi bine primit înaintea lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru, 4. care voieşte ca toţi oamenii să fie mântuiţi şi să vină la cunoştinţa adevărului.Iacov 5
13. Este vreunul printre voi în suferinţă? Să se roage! Este vreunul cu inimă bună? Să cânte cântări de laudă! 14. Este vreunul printre voi bolnav? Să cheme pe prezbiterii bisericii; şi să se roage pentru el, după ce-l vor unge cu untdelemn în Numele Domnului. 15. Rugăciunea făcută cu credinţă va mântui pe cel bolnav, şi Domnul îl va însănătoşi; şi, dacă a făcut păcate, îi vor fi iertate. 16. Mărturisiţi-vă unii altora păcatele şi rugaţi-vă unii pentru alţii, ca să fiţi vindecaţi. Mare putere are rugăciunea fierbinte a celui neprihănit.1 Ioan 5
16. Dacă vede cineva pe fratele său săvârşind un păcat care nu duce la moarte, să se roage; şi Dumnezeu îi va da viaţa, pentru cei ce n-au săvârşit un păcat care duce la moarte. Este un păcat care duce la moarte; nu-i zic să se roage pentru păcatul acela.Iuda 1
20. Dar voi, preaiubiţilor, zidiţi-vă sufleteşte pe credinţa voastră preasfântă, rugaţi-vă prin Duhul Sfânt, 21. ţineţi-vă în dragostea lui Dumnezeu şi aşteptaţi îndurarea Domnului nostru Isus Hristos pentru viaţa veşnică. 22. Mustraţi pe cei ce se despart de voi;1 Petru 4
7. Sfârşitul tuturor lucrurilor este aproape. Fiţi înţelepţi, dar, şi vegheaţi în vederea rugăciunii.Rugăciunea constantă a fost ancora bisericii primare. Pavel pleca în călătoriile sale misionare numai după ce primea împuternicire prin rugăciune (Faptele 13:3; 14:23). Credincioşii se rugau şi atunci când îşi luau rămas-bun (Faptele 20:36; 21:5). În multe ocazii, rugăciunile lor luau forma mijlocirii. Ei se rugau pentru autorităţi, pentru fraţii de credinţă şi pentru toţi oamenii, în general! Pavel a mijlocit pentru tatăl lui Publius, mai-marele insulei Malta, care era bolnav. Ştefan, în ultimele clipe ale vieţii sale, a mijlocit pentru cei care-l omorau. Importanţa rugăciunii în biserica primară nu poate fi subliniată îndeajuns. Scriptura afirmă că rugăciunea este un lucru bine primit înaintea lui Dumnezeu, fiindcă El doreşte mântuirea tuturor oamenilor şi urmăreşte răspândirea adevărului. Biserica primară s-a dezvoltat rapid prin rugăciunea împletită cu învăţătura apostolică, cu predicarea înflăcărată, cu minunile şi cu relaţiile de părtăşie. În ciuda persecuţiei necruţătoare, creştinismul a cuprins întregul imperiu. Mii şi mii de oameni au primit Evanghelia. Din palatul cezarului şi până în colţurile cele mai îndepărtate ale imperiului, oamenii transformaţi străluceau pretutindeni ca nişte torţe vii.
Fapte 13
3. Atunci, după ce au postit şi s-au rugat, şi-au pus mâinile peste ei şi i-au lăsat să plece.Fapte 14
23. Au rânduit prezbiteri în fiecare biserică şi, după ce s-au rugat şi au postit, i-au încredinţat în mâna Domnului, în care crezuseră.Fapte 20
36. După ce a vorbit astfel, a îngenuncheat şi s-a rugat împreună cu ei toţi.Fapte 21
5. Dar când s-au împlinit zilele, am plecat şi ne-am văzut de drum; şi ne-au petrecut toţi, cu nevestele şi copiii, până afară din cetate. Am îngenuncheat pe mal şi ne-am rugat.Cât timp îţi iei pentru rugăciunea de mijlocire? Cât timp crezi că ar trebui să-ţi iei?
*
*****
STUDIUL BIBLIEI LA RÂND TRIMESTRUL I
Pildele sau Proverbele lui Solomon 12
1. Cine iubeşte certarea, iubeşte ştiinţa; dar cine urăşte mustrarea este prost. – 2. Omul de bine capătă bunăvoinţa Domnului, dar Domnul osândeşte pe cel plin de răutate. 3. Omul nu se întăreşte prin răutate, dar rădăcina celor neprihăniţi nu se va clătina. – 4. O femeie cinstită este cununa bărbatului ei, dar cea care-i face ruşine este ca putregaiul în oasele lui. – 5. Gândurile celor neprihăniţi nu sunt decât dreptate, dar sfaturile celor răi nu sunt decât înşelăciune. – 6. Cuvintele celor răi sunt nişte curse ca să verse sânge, dar gura celor fără prihană îi izbăveşte. – 7. Cei răi sunt răsturnaţi şi nu mai sunt, dar casa celor neprihăniţi rămâne în picioare! 8. Un om este preţuit după măsura priceperii lui, dar cel cu inima stricată este dispreţuit. – 9. Mai bine să fii într-o stare smerită şi să ai o slugă, decât să faci pe fudulul şi să n-ai ce mânca. – 10. Cel neprihănit se îndură de vite, dar inima celui rău este fără milă. 11. Cine-şi lucrează ogorul va avea belşug de pâine, dar cine umblă după lucruri de nimic este fără minte. – 12. Cel rău pofteşte prada celor nelegiuiţi, dar rădăcina celor neprihăniţi rodeşte. – 13. În păcătuirea cu buzele este o cursă primejdioasă, dar cel neprihănit scapă din bucluc. – 14. Prin rodul gurii te saturi de bunătăţi, şi fiecare primeşte după lucrul mâinilor lui. – 15. Calea nebunului este fără prihană în ochii lui, dar înţeleptul ascultă sfaturile. – 16. Nebunul îndată îşi dă pe faţă mânia, dar înţeleptul ascunde ocara. – 17. Cine spune adevărul face o mărturisire dreaptă, dar martorul mincinos vorbeşte înşelăciune. – 18. Cine vorbeşte în chip uşuratic, răneşte ca străpungerea unei săbii, dar limba înţelepţilor aduce vindecare. – 19. Buza care spune adevărul este întărită pe vecie, dar limba mincinoasă nu stă decât o clipă. – 20. Înşelătoria este în inima celor ce cugetă răul, dar bucuria este pentru cei ce sfătuiesc la pace. – 21. Nicio nenorocire nu se întâmplă celui neprihănit, dar cei răi sunt năpădiţi de rele. – 22. Buzele mincinoase sunt urâte Domnului, dar cei ce lucrează cu adevăr Îi sunt plăcuţi. – 23. Omul înţelept îşi ascunde ştiinţa, dar inima nebunilor vesteşte nebunia. – 24. Mâna celor harnici va stăpâni, dar mâna leneşă va plăti bir. – 25. Neliniştea din inima omului îl doboară, dar o vorbă bună îl înveseleşte. – 26. Cel neprihănit arată prietenului său calea cea bună, dar calea celor răi îi duce în rătăcire. – 27. Leneşul nu-şi frige vânatul, dar comoara de preţ a unui om este munca. – 28. Pe cărarea neprihănirii este viaţa, şi pe drumul însemnat de ea nu este moarte. – Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO
