marți, 10 septembrie 2013
0

Paznicul minţii

Studiul 11 – Trimestrul III

Marți , 10 septembrie 2013

 

„Şi pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile şi gândurile în Hristos Isus” (Filipeni 4:7). Avem nevoie să căutăm împlinirea acestei făgăduinţe minunate în mod activ pentru ca ea să poată deveni o realitate în viaţa noastră. Altminteri, o putem pierde foarte uşor. O pierdem, spre exemplu, atunci când lăsăm să pătrundă în sufletul nostru torentul murdar al distracţiilor lumeşti. Sau când permitem ca gândurile noastre să fie stăpânite de mânie, antipatie şi resentimente. Ori când le afundăm în oceanul plăcerilor dăunătoare sau al obiceiurilor care dau dependenţă. Vestea bună este aceea că Domnul Isus a promis să ne păzească mintea, dacă Îi permitem.

3. Care sunt armele „firii pământeşti” şi care sunt armele spirituale? Ce vrea să spună Pavel prin cuvintele: „Orice gând îl facem rob ascultării de Hristos”? Cum putem realiza acest lucru? 2 Corinteni 10:3-5

2 Corinteni 10

3. Măcar că trăim în firea pământească, totuşi nu ne luptăm călăuziţi de firea pământească.
4. Căci armele cu care ne luptăm noi nu sunt supuse firii pământeşti, ci sunt puternice, întărite de Dumnezeu ca să surpe întăriturile.
5. Noi răsturnăm izvodirile minţii şi orice înălţime care se ridică împotriva cunoştinţei lui Dumnezeu; şi orice gând îl facem rob ascultării de Hristos.

Se crede că Billy Graham a rostit următoarea maximă: „Nu poţi împiedica păsările să zboare pe deasupra capului tău, dar le poţi împiedica să-şi facă cuib în părul tău.” Cu alte cuvinte, gândurile năvălesc în mintea noastră fără oprire. Vedem diverse imagini, auzim diverse sunete şi simţim mirosuri care ne trezesc anumite gânduri. Fiecare experienţă ne stârneşte anumite emoţii. Nu putem întotdeauna să alegem ce gânduri să ne treacă prin minte, dar putem hotărî să zăbovim sau nu asupra lor şi să le lăsăm sau nu să ne domine mintea. A face orice gând rob ascultării de Hristos înseamnă a-I preda Lui gândurile noastre. Dar, pentru a scăpa de gândurile fireşti, nu este suficient să ne dorim acest lucru. Ele dispar în momentul în care ne umplem mintea cu altceva. Mintea care zăboveşte asupra principiilor pozitive din Cuvântul lui Dumnezeu este o minte protejată şi păzită prin harul lui Dumnezeu de amăgirile celui rău.

Ce vrea să spună Pavel prin următorul îndemn: „Să aveţi în voi gândul acesta, care era şi în Hristos Isus” (Filipeni 2:5)? Cum e posibil să avem gândul lui Hristos? Potrivit textului, cui îi aparţine responsabilitatea pentru această schimbare?

*******

STUDIUL BIBLIEI LA RÂND TRIMESTRUL III

Psalmii 34

 
1. (Un psalm alcătuit de David când a făcut pe nebunul în faţa lui Abimelec şi a plecat izgonit de el.) Voi binecuvânta pe Domnul în orice vreme; lauda Lui va fi totdeauna în gura mea.
2. Să mi se laude sufletul în Domnul! Să asculte cei nenorociţi şi să se bucure.
3. Înălţaţi pe Domnul împreună cu mine. Să lăudăm cu toţii Numele Lui!
4. Eu am căutat pe Domnul, şi mi-a răspuns: m-a izbăvit din toate temerile mele.
5. Când îţi întorci privirile spre El, te luminezi de bucurie, şi nu ţi se umple faţa de ruşine.
6. Când strigă un nenorocit, Domnul aude şi-l scapă din toate necazurile lui.
7. Îngerul Domnului tăbărăşte în jurul celor ce se tem de El şi-i scapă din primejdie.
8. Gustaţi şi vedeţi ce bun este Domnul! Ferice de omul care se încrede în El!
9. Temeţi-vă de Domnul, voi, sfinţii Lui, căci de nimic nu duc lipsă cei ce se tem de El!
10. Puii de leu duc lipsă şi li-e foame, dar cei ce caută pe Domnul nu duc lipsă de niciun bine.
11. Veniţi, fiilor, şi ascultaţi-mă, căci vă voi învăţa frica Domnului.
12. Cine este omul care doreşte viaţa şi vrea să aibă parte de zile fericite?
13. Fereşte-ţi limba de rău, şi buzele de cuvinte înşelătoare!
14. Depărtează-te de rău şi fă binele; caută pacea şi aleargă după ea!
15. Ochii Domnului sunt peste cei fără prihană, şi urechile Lui iau aminte la strigătele lor.
16. Domnul Îşi întoarce faţa împotriva celor răi, ca să le şteargă pomenirea de pe pământ.
17. Când strigă cei fără prihană, Domnul aude şi-i scapă din toate necazurile lor.
18. Domnul este aproape de cei cu inima înfrântă şi mântuieşte pe cei cu duhul zdrobit.
19. De multe ori vine nenorocirea peste cel fără prihană, dar Domnul îl scapă întotdeauna din ea.
20. Toate oasele i le păzeşte, ca niciunul din ele să nu i se sfărâme.
21. Pe cel rău îl omoară nenorocirea, dar vrăjmaşii celui fără prihană sunt pedepsiţi.
22. Domnul scapă sufletul robilor Săi, şi niciunul din cei ce se încred în El, nu este osândit.
 
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO