Studiu suplimentar
Studiul 5 – Trimestrul III
Vineri , 2 august 2013
Soarele apune la ora 20:39
„La poarta care dă spre cărarea ce duce la viaţă veşnică, Dumnezeu aşază credinţa şi marchează întregul drum cu lumina, pacea şi bucuria ascultării de bunăvoie. În acest fel, călătorul păstrează mereu înaintea sa semnul înaltei sale chemări în Hristos. Premiul se află mereu la vedere. Pentru el, poruncile lui Dumnezeu sunt neprihănire, bucurie şi pace prin Duhul Sfânt.” – Ellen G. White, In Heavenly Places, p. 183
„Făgăduinţa Duhului Sfânt nu este mărginită la vreun veac anume sau la vreo rasă de oameni anume. Domnul Hristos a declarat că influenţa divină a Duhului Său avea să fie cu urmaşii Săi până la sfârşit. Din Ziua Cincizecimii şi până acum, Mângâietorul a fost trimis la toţi aceia care s-au predat complet pe ei înşişi Domnului şi slujirii Lui. La toţi aceia care L-au primit pe Hristos ca Mântuitor personal, Duhul Sfânt a venit ca un sfătuitor, ca unul care-i sfinţeşte, ca o călăuză şi un martor. Cu cât credincioşii au umblat mai strâns cu Dumnezeu, cu atât mai clar şi mai puternic
au dat mărturie despre iubirea Răscumpărătorului lor şi despre harul Său mântuitor. Bărbaţii şi femeile care, în decursul lungilor secole de prigoană şi încercări, s-au bucurat de o mare măsură a prezenţei Duhului Sfânt în viaţa lor au fost nişte semne şi minuni în lume. Înaintea îngerilor şi înaintea oamenilor, ei au prezentat puterea transformatoare a iubirii mântuitoare.” – Idem, Faptele apostolilor, p. 49
Întrebări pentru discuţie
1.Citeşte Faptele 5:1-11. Ce putem învăţa din această relatare impresionantă şi, într-o oarecare măsură, înfricoşătoare? De ce a fost necesară o pedeapsă atât de dură?
Fapte 5
1. Dar un om, numit Anania, a vândut o moşioară, cu nevasta sa Safira, 2. şi a oprit o parte din preţ, cu ştirea nevestei lui; apoi a adus partea cealaltă şi a pus-o la picioarele apostolilor. 3. Petru i-a zis: „Anania, pentru ce ţi-a umplut Satana inima ca să minţi pe Duhul Sfânt şi să ascunzi o parte din preţul moşioarei? 4. Dacă n-o vindeai, nu rămânea ea a ta? Şi, după ce ai vândut-o, nu puteai să faci ce vrei cu preţul ei? Cum s-a putut naşte un astfel de gând în inima ta? N-ai minţit pe oameni, ci pe Dumnezeu.” 5. Anania, când a auzit cuvintele acestea, a căzut jos şi şi-a dat sufletul. O mare frică a apucat pe toţi cei ce ascultau aceste lucruri. 6. Flăcăii s-au sculat, l-au învelit, l-au scos afară şi l-au îngropat. 7. Cam după trei ceasuri, a intrat şi nevasta sa, fără să ştie ce se întâmplase. 8. Petru i-a zis: „Spune-mi, cu atât aţi vândut moşioara?” „Da”, a răspuns ea, „cu atâta.” 9. Atunci Petru i-a zis: „Cum de v-aţi înţeles între voi să ispitiţi pe Duhul Domnului? Iată picioarele celor ce au îngropat pe bărbatul tău sunt la uşă şi te vor lua şi pe tine.” 10. Ea a căzut îndată la picioarele lui şi şi-a dat sufletul. Când au intrat flăcăii, au găsit-o moartă; au scos-o afară şi au îngropat-o lângă bărbatul ei. 11. O mare frică a cuprins toată adunarea şi pe toţi cei ce au auzit aceste lucruri.2.Meditează la secţiunea de joi a studiului, unde s-a amintit faptul că Isus „S-a dezbrăcat pe Sine Însuşi” pentru a-Şi împlini misiunea pe pământ. Cum putem aplica acest principiu la viaţa noastră de credinţă? De ce sunt tăgăduirea de sine şi moartea faţă de sine atât de importante pentru cei care caută redeşteptarea şi reforma?
3.„Curând mai vrei tu să mă îndupleci să mă fac creştin!” (Faptele 26:28) Discutaţi în cadrul grupei implicaţiile acestor cuvinte fatale.
***
STUDIUL BIBLIEI LA RÂND TRIMESTRUL III
Iov 37
1. La auzul acestor lucruri îmi tremură inima de tot şi sare din locul ei. 2. Ascultaţi, ascultaţi trăsnetul tunetului Său, bubuitul care iese din gura Lui! 3. Îl rostogoleşte pe toată întinderea cerurilor, şi fulgerul Lui luminează până la marginile pământului. 4. Apoi se aude un bubuit, tună cu glasul Lui măreţ; şi nu mai opreşte fulgerul, de îndată ce răsună glasul Lui. 5. Dumnezeu tună cu glasul Lui în chip minunat; face lucruri mari pe care noi nu le înţelegem. 6. El zice zăpezii: „Cazi pe pământ!” Zice acelaşi lucru ploii, chiar şi celor mai puternice ploi. 7. Pecetluieşte mâna tuturor oamenilor, pentru ca toţi să se recunoască de făpturi ale Lui. 8. Fiara sălbatică se trage într-o peşteră şi se culcă în vizuina ei. 9. Vijelia vine de la miazăzi, şi frigul din vânturile de la miazănoapte. 10. Dumnezeu, prin suflarea Lui, face gheaţa şi micşorează locul apelor mari. 11. Încarcă norii cu aburi şi-i risipeşte scânteietori; 12. mişcarea lor se îndreaptă după planurile Lui, pentru împlinirea a tot ce le porunceşte El pe faţa pământului locuit. 13. Îi face să pară ca o nuia cu care loveşte pământul, sau ca un semn al dragostei Lui. 14. Iov, ia aminte la aceste lucruri! Priveşte liniştit minunile lui Dumnezeu! 15. Ştii cum cârmuieşte Dumnezeu norii şi cum face să strălucească din ei fulgerul Său? 16. Înţelegi tu plutirea norilor, minunile Aceluia a cărui ştiinţă este desăvârşită? 17. Ştii pentru ce ţi se încălzesc veşmintele, când se odihneşte pământul de vântul de miazăzi? 18. Poţi tu să întinzi cerurile ca El, tari ca o oglindă turnată? 19. Arată-ne ce trebuie să-I spunem. Căci suntem prea neştiutori ca să-I putem vorbi. 20. Cine-I va da de veste că Îi voi vorbi? Dar care este omul care-şi doreşte pierderea? 21. Acum, fireşte, nu putem vedea lumina soarelui care străluceşte în dosul norilor, dar va trece un vânt şi-l va curăţa; 22. de la miazănoapte ne vine aurora şi ce înfricoşată este măreţia care înconjoară pe Dumnezeu! 23. Pe Cel Atotputernic nu-L putem ajunge, căci este mare în tărie, dar dreptul şi dreptatea deplină El nu le frânge. 24. De aceea oamenii trebuie să se teamă de El; El nu-Şi îndreaptă privirile spre cei ce se cred înţelepţi.” Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO
