Studiul 1 – Trimestrul III

Joi , 4 iulie 2013

 

8. Compară Apocalipsa 3:20 cu pasajul din Cântarea cântărilor 5:2-5. Ce asemănări găseşti? Ce ne spun aceste versete despre dragostea lui Dumnezeu?

Apocalipsa 3

20. Iată Eu stau la uşă şi bat. Dacă aude cineva glasul Meu şi deschide uşa, voi intra la el, voi cina cu el, şi el cu Mine.

Cântarea cântărilor 5

2. Adormisem, dar inima îmi veghea… Este glasul preaiubitului meu, care bate: „Deschide-mi, soro, scumpo, porumbiţo, neprihănito! Căci capul îmi este plin de rouă, cârlionţii îmi sunt plini de picurii nopţii.” –
3. „Mi-am scos haina, cum să mă îmbrac iarăşi? Mi-am spălat picioarele, cum să le murdăresc iarăşi?”
4. Dar iubitul meu a vârât mâna pe gaura zăvorului, şi mi-a fost milă de el atunci.
5. M-am sculat să deschid iubitului meu, în timp ce de pe mâinile mele picura smirnă, şi de pe degetele mele picura cea mai aleasă smirnă pe mânerul zăvorului.

În Orientul Mijlociu, masa de seară a fost dintotdeauna extrem de importantă. La sfârşitul zilei de muncă, bărbaţii se întorceau de pe ogor şi toţi membrii familiei se adunau în jurul mesei. De cele mai multe ori, membrii familiei extinse locuiau sub acelaşi acoperiş. În aceste condiţii, numărul mesenilor era destul de mare. Bunicul şi bunica, fraţii şi surorile, mătuşile şi unchii, nepoţii şi verii, adulţii şi copiii mâncau împreună. Masa de seară devenea, astfel, un prilej de a povesti, de a împărtăşi experienţe, de a da sfaturi, era o ocazie de părtăşie. Era un timp pentru construirea de relaţii calde, apropiate. Şi Domnul Isus doreşte să aibă acest tip de părtăşie cu noi.

9. Ce ne spune Apocalipsa 3:21 despre dorinţa Domnului Isus de a avea o relaţie strânsă cu fiecare dintre noi?

Apocalipsa 3

21. Celui ce va birui îi voi da să şadă cu Mine pe scaunul Meu de domnie, după cum şi Eu am biruit şi am şezut cu Tatăl Meu pe scaunul Lui de domnie.”

Apocalipsa este cartea biblică în care expresia „scaunul de domnie al lui Dumnezeu” apare de cele mai multe ori: de peste patruzeci de ori. Într-una dintre scene, corul ceresc stă înaintea tronului Său şi cântă cu bucurie: „Vrednic este Mielul care a fost junghiat să primească puterea, bogăţia, înţelepciunea, tăria, cinstea, slava şi lauda!” (Apocalipsa 5:12). Domnul ne promite că şi noi vom putea participa la această mare sărbătoare de laudă, la încheierea lungii istorii a păcatului.

Domnul Hristos îi oferă poporului Său nepăsător din timpul sfârşitului cea mai mare motivaţie pentru a-l trezi din somnolenţa spirituală: dragostea Sa nemărginită. Dorinţa Sa cea mare este să petreacă veşnicia împreună cu toţi copiii Săi. Dacă nici gândul acesta nu ne poate scoate din apatie, atunci ce altceva va putea? Dacă nu reuşeşte să ne aducă pe genunchi, atunci ce altceva va putea? Domnul ne pune la dispoziţie veşnicia, din dragoste pentru noi. Prin venele noastre curge sânge regal! Suntem fiii şi fiicele Împăratului universului! Putem domni împreună cu El pentru totdeauna.

Domnul Hristos doreşte să aibă o relaţie apropiată cu tine. Tu cât de mult îţi doreşti acest lucru? Răspunsul este simplu. Cât timp petreci în rugăciune şi părtăşie cu Domnul? Ce îţi spune aceasta despre tine şi despre starea ta spirituală?

==========================================================

STUDIUL BIBLIEI LA RÂND TRIMESTRUL II

Iov 8

1. Bildad din Şuah a luat cuvântul şi a zis:
2. „Până când vrei să vorbeşti astfel şi până când vor fi cuvintele gurii tale ca un vânt puternic?
3. Oare va răsturna Dumnezeu dreptul? Sau va răsturna Cel Atotputernic dreptatea?
4. Dacă fiii tăi au păcătuit împotriva Lui, i-a dat pe mâna păcatului.
5. Dar tu, dacă alergi la Dumnezeu, dacă rogi pe Cel Atotputernic,
6. dacă eşti curat şi fără prihană, atunci negreşit, El va veghea asupra ta şi va da înapoi fericirea locuinţei tale nevinovate.
7. Vechea ta propăşire va fi mică faţă de cea de mai târziu.
8. Întreabă pe cei din neamurile trecute şi ia aminte la păţania părinţilor lor. –
9. Căci noi suntem de ieri şi nu ştim nimic, zilele noastre pe pământ nu sunt decât o umbră. –
10. Ei te vor învăţa, îţi vor vorbi şi vor scoate din inima lor aceste cuvinte:
11. „Creşte papura fără baltă? Creşte trestia fără umezeală?
12. Fiind încă verde şi fără să se taie, ea se usucă mai repede decât toate ierburile.
13. Aşa se întâmplă tuturor celor ce uită pe Dumnezeu, şi nădejdea celui nelegiuit va pieri.
14. Încrederea lui este zdrobită, şi sprijinul lui este o pânză de păianjen.
15. Se bizuie pe casa lui, dar nu este tare; se prinde de ea, dar nu ţine.
16. Cum dă soarele, înverzeşte, îşi întinde ramurile peste grădina sa,
17. îşi împleteşte rădăcinile printre pietre, pătrunde până în ziduri.
18. Dar dacă-l smulgi din locul în care stă, locul acesta se leapădă de el şi zice: „Nu ştiu să te fi cunoscut vreodată!”
19. Iată, aşa sunt desfătările pe care i le aduc căile vieţii lui; apoi din acelaşi pământ răsar alţii după el.
20. Nu, Dumnezeu nu leapădă pe omul fără prihană şi nu ocroteşte pe cei răi.
21. Ba încă, El îţi umple gura cu strigăte de bucurie, şi buzele cu cântări de veselie.
22. Vrăjmaşii tăi vor fi acoperiţi de ruşine, iar cortul celor răi va pieri.”

 

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO