joi, 2 mai 2013
0

Rezidirea ruinelor lui Iuda

Studiul 5 – Trimestrul II

Joi , 2 mai 2013

 

Profetul îşi întoarce privirea dinspre tabloul întunecat al păcatului poporului şi al pedepselor trimise asupra lui spre făgăduinţele măreţe ale restaurării viitoare (Amos 9:11-15). Ziua Domnului, care până acum era descrisă ca o zi a pedepsei (Amos 5:18), devine o zi a mântuirii, întrucât Dumnezeu urmăreşte mântuirea, şi nu pedepsirea poporului Său. Totuşi mântuirea avea să vină după pedeapsă şi nu în locul ei.

Amos 9

11. În vremea aceea voi ridica din căderea lui cortul lui David, îi voi drege spărturile, îi voi ridica dărâmăturile şi-l voi zidi iarăşi cum era odinioară,
12. ca să stăpânească rămăşiţa Edomului şi toate neamurile peste care a fost chemat Numele Meu, zice Domnul care va împlini aceste lucruri.
13. Iată, vin zile, zice Domnul, când plugarul va ajunge pe secerător şi cel ce calcă strugurii, pe cel ce împrăştie sămânţa, când mustul va picura din munţi şi va curge de pe toate dealurile.
14. Voi aduce înapoi pe prinşii de război ai poporului Meu, Israel; ei vor zidi iarăşi cetăţile pustiite şi le vor locui, vor sădi vii şi le vor bea vinul, vor face grădini şi le vor mânca roadele.
15. Îi voi sădi în ţara lor, şi nu vor mai fi smulşi din ţara pe care le-am dat-o, zice Domnul Dumnezeul tău!”
 

Amos 5

18. Vai de cei ce doresc „ziua Domnului”! Ce aşteptaţi voi de la ziua Domnului? Ea va fi întuneric, şi nu lumină.

În ciuda tonului general sumbru, Amos încheie cu un mesaj de speranţă. Dinastia lui David se afla în faţa distrugerii şi a exilului din cauza decăderii ei adânci. Dar împărăţia lui David avea să fie refăcută şi reunificată sub un singur conducător. Popoarele dimprejur aveau să cheme Numele Domnului şi să se bucure de binecuvântările Sale împreună cu poporul ales. Cartea se încheie pe un ton încrezător şi plin de speranţă.

Profeţii biblici nu au susţinut ideea că Dumnezeu pedepseşte de dragul pedepsei. Majoritatea avertizărilor Sale sunt motivate de dorinţa de a răscumpăra. Israeliţii aveau să fie duşi în curând în robie, dar El i-a dat rămăşiţei făgăduinţa încurajatoare a restaurării ţării şi a reînnoirii legământului. Cei care aveau să sufere pedeapsa Sa, aveau să Îl vadă pe Domnul lucrând pentru mântuirea lor şi pentru readucerea lor în ţară.

7. Care este împlinirea finală a făgăduinţelor lui Amos cu privire la refacerea poporului lui Dumnezeu? Luca 1:32,33; Faptele 15:13-18.

Luca 1

32. El va fi mare şi va fi chemat Fiul Celui Preaînalt; şi Domnul Dumnezeu Îi va da scaunul de domnie al tatălui Său David.
33. Va împărăţi peste casa lui Iacov în veci, şi Împărăţia Lui nu va avea sfârşit.”

Fapte 15

13. Când au încetat ei de vorbit, Iacov a luat cuvântul şi a zis: „Fraţilor, ascultaţi-mă!
14. Simon a spus cum mai întâi Dumnezeu Şi-a aruncat privirile peste Neamuri, ca să aleagă din mijlocul lor un popor care să-I poarte Numele.
15. Şi cu faptul acesta se potrivesc cuvintele prorocilor, după cum este scris:
16. „După aceea Mă voi întoarce şi voi ridica din nou cortul lui David din prăbuşirea lui, îi voi zidi dărâmăturile şi-l voi înălţa din nou:
17. pentru ca rămăşiţa de oameni să caute pe Domnul, ca şi toate Neamurile peste care este chemat Numele Meu,
18. zice Domnul, care face aceste lucruri şi căruia Îi sunt cunoscute din veşnicie.”

Mulţi învăţători iudei vedeau în Amos 9:11 făgăduinţa mesianică dată mai întâi lui Avram, confirmată faţă de David şi repetată apoi în tot Vechiul Testament. Noul împărat, descendent în linie directă din David, va domni peste multe naţiuni, ca împlinire a făgăduinţei date de Dumnezeu lui Avram (Geneza 12:1-3). Mesia avea să domnească şi peste duşmani, ca de exemplu, peste Edom. Cetăţile rezidite ale poporului lui Dumnezeu nu aveau să mai fie distruse niciodată.

Amos 9

11. În vremea aceea voi ridica din căderea lui cortul lui David, îi voi drege spărturile, îi voi ridica dărâmăturile şi-l voi zidi iarăşi cum era odinioară,

Geneza 12

1. Domnul zisese lui Avram: „Ieşi din ţara ta, din rudenia ta şi din casa tatălui tău şi vino în ţara pe care ţi-o voi arăta.
2. Voi face din tine un neam mare şi te voi binecuvânta; îţi voi face un nume mare şi vei fi o binecuvântare.
3. Voi binecuvânta pe cei ce te vor binecuvânta şi voi blestema pe cei ce te vor blestema; şi toate familiile pământului vor fi binecuvântate în tine.

Dumnezeu Şi-a împlinit făgăduinţa prin venirea lui Isus Hristos, Fiul lui David. Iacov a citat acest pasaj pentru a arăta că uşa mântuirii le era deschisă şi neamurilor, care se puteau bucura de toate privilegiile legământului oferite bisericii. Şi iudeii, şi neamurile primiseră binecuvântările mântuirii prin Mesia cel făgăduit, Odrasla lui Avram şi a lui David.

Împlinirea finală a acestor făgăduinţe va avea loc la a doua Sa venire. Cum putem păstra vie această speranţă în mijlocul multelor solicitări ale vieţii?

===============================================================

STUDIUL BIBLIEI LA RÂND TRIMESTRUL II

2 Cronici 14

1. Abia a adormit cu părinţii lui şi a fost îngropat în cetatea lui David. Şi, în locul lui, a domnit fiul său Asa. Pe vremea lui, ţara a avut odihnă zece ani.
2. Asa a făcut ce este bine şi plăcut înaintea Domnului Dumnezeului său.
3. A îndepărtat altarele dumnezeilor străini şi înălţimile, a sfărâmat stâlpii idoleşti şi a tăiat Astarteile.
4. A poruncit lui Iuda să caute pe Domnul Dumnezeul părinţilor săi şi să împlinească Legea şi poruncile.
5. A îndepărtat din toate cetăţile lui Iuda înălţimile şi stâlpii închinaţi soarelui. Şi împărăţia a avut pace sub el.
6. A zidit cetăţi întărite în Iuda; căci ţara a fost liniştită, şi împotriva lui n-a fost război în anii aceia, pentru că Domnul i-a dat odihnă.
7. El a zis lui Iuda: „Să zidim aceste cetăţi şi să le înconjurăm cu ziduri, cu turnuri, cu porţi şi cu zăvoare; ţara este încă a noastră, căci am căutat pe Domnul Dumnezeul nostru. L-am căutat, şi El ne-a dat odihnă din toate părţile.” Au zidit, dar, şi au izbutit.
8. Asa avea o oştire de trei sute de mii de oameni din Iuda, care purtau scut şi suliţă, şi două sute optzeci de mii din Beniamin, care purtau scut şi trăgeau cu arcul, toţi oameni viteji.
9. Zerah, etiopianul, a ieşit împotriva lor cu o oştire de un milion de oameni şi trei sute de care şi a înaintat până la Mareşa.
10. Asa a mers înaintea lui, şi s-au înşiruit de bătaie în valea Ţefata, lângă Mareşa.
11. Asa a chemat pe Domnul Dumnezeul lui şi a zis: „Doamne, numai Tu poţi veni în ajutor celui slab ca şi celui tare: vino în ajutorul nostru, Doamne Dumnezeul nostru! Căci pe Tine ne sprijinim şi în Numele Tău am venit împotriva acestei mulţimi. Doamne, Tu eşti Dumnezeul nostru: să nu iasă biruitor omul împotriva Ta!”
12. Domnul a lovit pe etiopieni dinaintea lui Asa şi dinaintea lui Iuda, şi etiopienii au luat-o la fugă.
13. Asa şi poporul care era cu el i-a urmărit până la Gherar, şi etiopienii au căzut fără să-şi poată scăpa viaţa, căci au fost nimiciţi de Domnul şi de oştirea Lui. Asa şi poporul lui au făcut o pradă mare;
14. au bătut toate cetăţile din împrejurimile Gherarului, căci groaza Domnului căzuse peste ele, şi au jefuit toate cetăţile, a căror pradă era mare.
15. Au lovit şi corturile turmelor şi au luat cu ei o mare mulţime de oi şi de cămile. Apoi s-au întors la Ierusalim.
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO