Ca o mânzată neîmblânzită
Studiul 2 – Trimestrul II
Luni , 8 aprilie 2013
2. Ce mesaj transmite Domnul în Osea 10:11-13? Ce înseamnă expresia „să vă plouă mântuire”?
Osea 10
11. Efraim este o mânzată învăţată la jug, căreia îi place să treiere grâul, şi i-am cruţat gâtul său cel frumos; dar acum voi înjuga pe Efraim, Iuda va ara, şi Iacov îi va grăpa.” 12. Semănaţi potrivit cu neprihănirea, şi veţi secera potrivit cu îndurarea. Desţeleniţi-vă un ogor nou! Este vremea să căutaţi pe Domnul, ca să vină şi să vă plouă mântuire. 13. Aţi arat răul, aţi secerat nelegiuirea şi aţi mâncat rodul minciunii. Căci te-ai încrezut în carele tale de luptă, în numărul oamenilor tăi viteji.În Osea 10, Efraim, copilul lui Dumnezeu, este asemănat cu o mânzată (sau juncă) învăţată la jug căreia îi place să treiere ovăzul, pentru că poate mânca din el în timp ce treieră. Astfel, în loc să fie productiv, Israel devenise egoist. Când Dumnezeu îl pune la jug pentru a lucra pe câmp aşa cum se cuvenea, încep să crească neprihănirea şi îndurarea.
În vremurile biblice, jugul era un instrument al slujirii. Animalele tinere de povară învăţau treptat să se supună: mai întâi erau învăţate cu jugul, apoi să tragă la jug şi abia mai târziu puteau fi folosite pentru a trage brazde cu plugul. Dumnezeu intenţiona să folosească aceeaşi metodă cu Israel – avea să pună jugul pe gâtul frumos al lui Efraim ca să-l facă să tragă la plug şi să desţelenească ogorul.
În Osea 10:12, profetul arată ce poate deveni Israel prin ascultarea de Cuvântul Domnului. Neprihănirea şi dragostea statornică sunt darurile pe care Dumnezeu le-a promis soţiei Sale la înnoirea legământului (Osea 2:19). Dacă semăna neprihănire, poporul avea să secere îndurare. Avea să fie cruţat de pedeapsa anunţată numai dacă Îl căuta pe Domnul şi voinţa Sa. Uşa milei este încă deschisă pentru o eventuală pocăinţă din partea poporului ales al lui Dumnezeu.
Osea 10
12. Semănaţi potrivit cu neprihănirea, şi veţi secera potrivit cu îndurarea. Desţeleniţi-vă un ogor nou! Este vremea să căutaţi pe Domnul, ca să vină şi să vă plouă mântuire.Osea 2
19. Te voi logodi cu Mine pentru totdeauna; te voi logodi cu Mine prin neprihănire, judecată, mare bunătate şi îndurare;Îndemnul de a semăna neprihănirea se referă la relaţia dintre oameni; îndemnul de a-L căuta pe Domnul priveşte relaţia dintre Dumnezeu şi poporul Său. Desţelenirea ogorului reprezintă reforma şi reînnoirea spirituală şi socială. Domnul va lucra împreună cu poporul Său pentru ca ţara să se bucure iarăşi de binecuvântări. Urmarea va fi o viaţă înfloritoare (Osea 14:5-7).
Osea 14
5. Voi fi ca roua pentru Israel; el va înflori ca crinul şi va da rădăcini ca Libanul. 6. Ramurile lui se vor întinde; măreţia lui va fi ca a măslinului, şi miresmele lui ca ale Libanului. 7. Iarăşi vor locui la umbra lui, iarăşi vor da viaţă grâului, vor înflori ca via şi vor avea faima vinului din Liban.3. Citeşte invitaţia pe care ne-o adresează Domnul Hristos de a lua jugul Său – Matei 11:28-30. Cum ne ajută însuşirea blândeţii şi a smereniei Sale să găsim odihnă pentru sufletele noastre?
Matei 11
28. Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi da odihnă. 29. Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi de la Mine, căci Eu sunt blând şi smerit cu inima; şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre. 30. Căci jugul Meu este bun, şi sarcina Mea este uşoară.” ==================================================================================================STUDIUL BIBLIEI LA RÂND TRIMESTRUL II
1 Cronici 19
1. După aceea, Nahaş, împăratul fiilor lui Amon, a murit, şi în locul lui a domnit fiul său. 2. David a zis: „Voi arăta bunăvoinţă lui Hanun, fiul lui Nahaş, căci tatăl lui a arătat bunăvoinţă faţă de mine.” Şi David a trimis soli să-l mângâie pentru moartea tatălui său. Când au ajuns slujitorii lui David în ţara fiilor lui Amon, la Hanun, ca să-l mângâie, 3. căpeteniile fiilor lui Amon au zis lui Hanun: „Crezi că David îţi trimite oameni să te mângâie, ca să cinstească pe tatăl tău? – Oare n-au venit slujitorii lui la tine ca să cunoască cetatea şi s-o nimicească, şi ca să iscodească ţara?” 4. Atunci Hanun a luat pe slujitorii lui David, a pus să-i radă şi să le taie hainele pe la mijloc până la brâu. Apoi le-a dat drumul. 5. David, căruia au venit şi i-au dat de ştire despre cele întâmplate cu oamenii aceştia, a trimis nişte oameni înaintea lor, căci li se făcuse mare ruşine; şi împăratul a trimis să le spună: „Rămâneţi la Ierihon până vă va creşte barba, şi apoi să vă întoarceţi.” 6. Fiii lui Amon au văzut că se făcuseră urâţi lui David, şi Hanun şi fiii lui Amon au trimis o mie de talanţi de argint să tocmească în slujba lor care şi călăreţi de la sirienii din Mesopotamia şi de la sirienii din Maaca şi din Ţoba. 7. Au tocmit treizeci şi două de mii de care şi pe împăratul din Maaca împreună cu poporul lui, care au venit şi au tăbărât înaintea Medebei. Fiii lui Amon s-au strâns din cetăţile lor şi au mers la luptă. 8. La auzul acestei veşti, David a trimis împotriva lor pe Ioab şi toată oştirea de oameni viteji. 9. Fiii lui Amon au ieşit şi s-au înşirat în linie de bătaie la intrarea cetăţii; împăraţii care veniseră au tăbărât deosebit pe câmp. 10. Ioab a văzut că avea de luptat şi înainte şi înapoi. A ales atunci din toţi voinicii de frunte ai lui Israel o ceată pe care a aşezat-o împotriva sirienilor; 11. şi a pus sub porunca fratelui său Abişai cealaltă parte a poporului, ca să ţină piept fiilor lui Amon. 12. El a zis: „Dacă sirienii vor fi mai tari decât mine, să-mi vii tu în ajutor; şi dacă fiii lui Amon vor fi mai tari decât tine, îţi voi veni eu în ajutor. 13. Fii tare şi să ne îmbărbătăm pentru poporul nostru şi pentru cetăţile Dumnezeului nostru, şi Domnul să facă ce va crede!” 14. Ioab, cu poporul lui, a înaintat la luptă împotriva sirienilor, şi ei au fugit dinaintea lui. 15. Şi, când au văzut fiii lui Amon că sirienii o luaseră la fugă, au fugit şi ei dinaintea lui Abişai, fratele lui Ioab, şi s-au întors în cetate. Şi Ioab s-a întors la Ierusalim. 16. Sirienii, văzând că fuseseră bătuţi de Israel, au trimis şi au adus pe sirienii care erau de cealaltă parte a Râului; şi Şofah, căpetenia oştirii lui Hadarezer, era în fruntea lor. 17. Au dat de ştire lui David, care a strâns pe tot Israelul, a trecut Iordanul, a mers împotriva lor şi s-a pregătit de luptă împotriva lor. David s-a înşiruit în linie de bătaie împotriva sirienilor. Dar sirienii, după ce se bătuseră cu el, 18. au fugit dinaintea lui Israel. David le-a ucis oamenii de la şapte mii de care şi patruzeci de mii de pedestraşi şi a omorât pe Şofah, căpetenia oştirii. 19. Slujitorii lui Hadarezer, văzându-se bătuţi de Israel, au făcut pace cu David şi i s-au supus. Şi sirienii n-au vrut să mai ajute pe fiii lui Amon.
