Semnificaţia multiplă a odihnei Sabatului

Studiul 11

Luni , 11 martie 2013

 

3. Citeşte Deuteronomul 5:12-15. Ce nuanţe noi capătă porunca a patra în acest pasaj, în comparaţie cu pasajul din Exodul 20:8-11?

Deuteronomul 5

12. Ţine ziua de odihnă, ca s-o sfinţeşti, cum ţi-a poruncit Domnul Dumnezeul tău.

13. Şase zile să lucrezi şi să-ţi faci toate treburile.

14. Dar ziua a şaptea este ziua de odihnă a Domnului Dumnezeului tău: să nu faci nicio lucrare în ea, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici boul tău, nici măgarul tău, nici vreunul din dobitoacele tale, nici străinul care este în locurile tale, pentru ca şi robul, şi roaba ta să se odihnească întocmai ca tine.

15. Adu-ţi aminte că şi tu ai fost rob în ţara Egiptului, şi Domnul, Dumnezeul tău, te-a scos din ea cu mână tare şi cu braţ întins: de aceea ţi-a poruncit Domnul Dumnezeul tău să ţii ziua de odihnă.

Exodul 20

8. Adu-ţi aminte de ziua de odihnă, ca s-o sfinţeşti.

9. Să lucrezi şase zile şi să-ţi faci lucrul tău.

10. Dar ziua a şaptea este ziua de odihnă închinată Domnului Dumnezeului tău: să nu faci nicio lucrare în ea, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici vita ta, nici străinul care este în casa ta.

11. Căci în şase zile a făcut Domnul cerurile, pământul şi marea, şi tot ce este în ele, iar în ziua a şaptea S-a odihnit: de aceea a binecuvântat Domnul ziua de odihnă şi a sfinţit-o.

Moise le reaminteşte israeliţilor despre porunca Sabatului, motivând că ei trebuie să-l păzească, deoarece Dumnezeu i-a eliberat din Egipt. Textul nu aminteşte nimic despre cele şase zile ale creaţiunii sau despre ziua de odihnă a lui Dumnezeu, dar pune accent pe eliberare, pe izbăvire, pe răscumpărare, în acest caz pe răscumpărarea din Egipt, un simbol al răscumpărării prin Domnul Isus (vezi 1 Corinteni 10:1-3).

1 Corinteni 10

1. Fraţilor, nu vreau să nu ştiţi că părinţii noştri toţi au fost sub nor, toţi au trecut prin mare,

2. toţi au fost botezaţi în nor şi în mare, pentru Moise;

3. toţi au mâncat aceeaşi mâncare duhovnicească

Prin urmare, cele două pasaje nu sunt în contradicţie, iar încercarea de a întrebuinţa un pasaj pentru a nega adevărul descoperit de celălalt nu este justificată. Moise le-a arătat israeliţilor că ei Îi aparţineau Domnului, în primul rând, prin creaţiune şi, în al doilea rând, prin răscumpărare.

4. Citeşte Ezechiel 20:12 şi Exodul 31:13. Ce alt motiv descoperim aici pentru păzirea Sabatului?

Ezechiel 20

12. Le-am dat şi Sabatele Mele, să fie ca un semn între Mine şi ei, pentru ca să ştie că Eu sunt Domnul care-i sfinţesc.

Exodul 31

13. „Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le: „Să nu care cumva să nu ţineţi Sabatele Mele, căci acesta va fi între Mine şi voi şi urmaşii voştri un semn după care se va cunoaşte că Eu sunt Domnul, care vă sfinţesc.

Pasajele acestea pun accent pe faptul că numai Dumnezeu ne poate sfinţi. Numai Creatorul ne poate da o inimă nouă.

Aşadar, să ne oprim puţin asupra celor trei motive pentru păzirea Sabatului şi asupra relaţiei dintre ele. Noi păzim Sabatul pentru a recunoaşte faptul că Dumnezeu a creat lumea în şase zile şi S-a odihnit în ziua a şaptea. De asemenea, păzim Sabatul pentru că Dumnezeu este Cel care ne-a răscumpărat, ne-a mântuit prin Hristos. În acelaşi timp, El este Cel care ne sfinţeşte, iar sfinţirea este produsă tot numai prin puterea creatoare a lui Dumnezeu (vezi Psalmii 51:10; 2 Corinteni 5:17).

Psalmii 51

10. Zideşte în mine o inimă curată, Dumnezeule, pune în mine un duh nou şi statornic!

2 Corinteni 5

17. Căci, dacă este cineva în Hristos, este o făptură nouă. Cele vechi s-au dus: iată că toate lucrurile s-au făcut noi.

Astfel, de regulă, teoriile care neagă faptul că Dumnezeu a creat lumea în şase zile diminuează importanţa harului lui Dumnezeu şi pun accent pe eforturile depuse de om pentru a deveni mai bun ca să fie mântuit. Istoria creaţiunii ne aduce aminte că suntem cu totul dependenţi de harul şi de jertfa înlocuitoare a lui Hristos.

Meditează la ideea că omul este dependent de Dumnezeu atât pentru viaţă, cât şi pentru răscumpărare (în definitiv, niciunul dintre noi nu a luat decizia de a se naşte). Cum ne poate ajuta Sabatul să înţelegem mai bine nevoia noastră absolută de harul lui Dumnezeu? Ce efect ar trebui să aibă acest lucru asupra modului în care trăim?

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO