Creaţiunea în Psalmi
Studiul 4
Luni , 21 ianuarie 2013
3. Citeşte Psalmul 8. Ce referiri se fac aici la Geneza 1?
Psalmii 8
1. Doamne Dumnezeul nostru, cât de minunat este Numele Tău pe tot pământul! Slava Ta se înalţă mai presus de ceruri. 2. Din gura copiilor şi a celor ce sug la ţâţă, Ţi-ai scos o întăritură de apărare împotriva potrivnicilor tăi, ca să astupi gura vrăjmaşului şi omului cu dor de răzbunare. 3. Când privesc cerurile – lucrarea mâinilor Tale – luna şi stelele pe care le-ai făcut, 4. îmi zic: Ce este omul, ca să Te gândeşti la el? Şi fiul omului, ca să-l bagi în seamă? 5. L-ai făcut cu puţin mai prejos decât Dumnezeu şi l-ai încununat cu slavă şi cu cinste. 6. I-ai dat stăpânire peste lucrurile mâinilor Tale, toate le-ai pus sub picioarele lui: 7. oile şi boii laolaltă, fiarele câmpului, 8. păsările cerului şi peştii mării, tot ce străbate cărările mărilor. 9. Doamne Dumnezeul nostru, cât de minunat este Numele Tău pe tot pământul!Geneza 1
1. La început, Dumnezeu a făcut cerurile şi pământul. 2. Pământul era pustiu şi gol; peste faţa adâncului de ape era întuneric, şi Duhul lui Dumnezeu Se mişca pe deasupra apelor. 3. Dumnezeu a zis: „Să fie lumină!” Şi a fost lumină. 4. Dumnezeu a văzut că lumina era bună; şi Dumnezeu a despărţit lumina de întuneric. 5. Dumnezeu a numit lumina zi, iar întunericul l-a numit noapte. Astfel, a fost o seară, şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua întâi. 6. Dumnezeu a zis: „Să fie o întindere între ape, şi ea să despartă apele de ape.” 7. Şi Dumnezeu a făcut întinderea, şi ea a despărţit apele care sunt dedesubtul întinderii de apele care sunt deasupra întinderii. Şi aşa a fost. 8. Dumnezeu a numit întinderea cer. Astfel, a fost o seară, şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a doua. 9. Dumnezeu a zis: „Să se strângă la un loc apele care sunt dedesubtul cerului şi să se arate uscatul!” Şi aşa a fost. 10. Dumnezeu a numit uscatul pământ, iar grămada de ape a numit-o mări. Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun. 11. Apoi Dumnezeu a zis: „Să dea pământul verdeaţă, iarbă cu sămânţă, pomi roditori, care să facă rod după soiul lor şi care să aibă în ei sămânţa lor pe pământ.” Şi aşa a fost. 12. Pământul a dat verdeaţă, iarbă cu sămânţă după soiul ei şi pomi care fac rod şi care îşi au sămânţa în ei, după soiul lor. Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun. 13. Astfel, a fost o seară, şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a treia. 14. Dumnezeu a zis: „Să fie nişte luminători în întinderea cerului, ca să despartă ziua de noapte; ei să fie nişte semne care să arate vremurile, zilele şi anii; 15. şi să slujească de luminători în întinderea cerului, ca să lumineze pământul.” Şi aşa a fost. 16. Dumnezeu a făcut cei doi mari luminători, şi anume: luminătorul cel mai mare ca să stăpânească ziua, şi luminătorul cel mai mic ca să stăpânească noaptea; a făcut şi stelele. 17. Dumnezeu i-a aşezat în întinderea cerului ca să lumineze pământul, 18. să stăpânească ziua şi noaptea şi să despartă lumina de întuneric. Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun. 19. Astfel, a fost o seară, şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a patra. 20. Dumnezeu a zis: „Să mişune apele de vieţuitoare şi să zboare păsări deasupra pământului pe întinderea cerului.” 21. Dumnezeu a făcut peştii cei mari şi toate vieţuitoarele care se mişcă şi de care mişună apele, după soiurile lor; a făcut şi orice pasăre înaripată după soiul ei. Dumnezeu a văzut că erau bune. 22. Dumnezeu le-a binecuvântat şi a zis: „Creşteţi, înmulţiţi-vă şi umpleţi apele mărilor; să se înmulţească şi păsările pe pământ.” 23. Astfel a fost o seară, şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a cincea. 24. Dumnezeu a zis: „Să dea pământul vieţuitoare după soiul lor, vite, târâtoare şi fiare pământeşti, după soiul lor.” Şi aşa a fost. 25. Dumnezeu a făcut fiarele pământului după soiul lor, vitele după soiul lor şi toate târâtoarele pământului după soiul lor. Dumnezeu a văzut că erau bune. 26. Apoi Dumnezeu a zis: „Să facem om după chipul Nostru, după asemănarea Noastră; el să stăpânească peste peştii mării, peste păsările cerului, peste vite, peste tot pământul şi peste toate târâtoarele care se mişcă pe pământ.” 27. Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său, l-a făcut după chipul lui Dumnezeu; parte bărbătească şi parte femeiască i-a făcut. 28. Dumnezeu i-a binecuvântat şi Dumnezeu le-a zis: „Creşteţi, înmulţiţi-vă, umpleţi pământul şi supuneţi-l; şi stăpâniţi peste peştii mării, peste păsările cerului şi peste orice vieţuitoare care se mişcă pe pământ.” 29. Şi Dumnezeu a zis: „Iată că v-am dat orice iarbă care face sămânţă şi care este pe faţa întregului pământ şi orice pom care are în el rod cu sămânţă: aceasta să fie hrana voastră. 30. Iar tuturor fiarelor pământului, tuturor păsărilor cerului şi tuturor vietăţilor care se mişcă pe pământ, care au în ele o suflare de viaţă, le-am dat ca hrană toată iarba verde.” Şi aşa a fost. 31. Dumnezeu S-a uitat la tot ce făcuse; şi iată că erau foarte bune. Astfel, a fost o seară, şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a şasea.4. Citeşte Psalmul 104. Dumnezeu este lăudat pentru bunătatea Sa, care se vede cu ochiul liber atunci când privim la creaţiune şi la căile Sale providenţiale. Identifică elementele comune dintre Geneza 1 şi următoarele versete din Psalmul 104: vers. 2 ; vers. 5-7 ; vers. 7-9 ; vers. 14 ; vers. 19 ; vers. 25 .
Psalmii 104
1. Binecuvântă, suflete, pe Domnul! Doamne Dumnezeule, Tu eşti nemărginit de mare! Tu eşti îmbrăcat cu strălucire şi măreţie! 2. Te înveleşti cu lumina ca şi cu o manta; întinzi cerurile ca un cort. 3. Cu apele Îţi întocmeşti vârful locuinţei Tale; din nori Îţi faci carul şi umbli pe aripile vântului. 4. Din vânturi Îţi faci soli, şi din flăcări de foc, slujitori. 5. Tu ai aşezat pământul pe temeliile lui, şi niciodată nu se va clătina. 6. Tu îl acoperiseşi cu Adâncul cum l-ai acoperi cu o haină; apele stăteau pe munţi, 7. dar la ameninţarea Ta au fugit, la glasul tunetului Tău au luat-o la fugă, 8. suindu-se pe munţi şi coborându-se în văi, până la locul pe care li-l hotărâseşi Tu. 9. Le-ai pus o margine pe care nu trebuie s-o treacă, pentru ca să nu se mai întoarcă să acopere pământul. 10. Tu faci să ţâşnească izvoarele în văi, şi ele curg printre munţi. 11. Tu adăpi la ele toate fiarele câmpului; în ele îşi potolesc setea măgarii sălbatici. 12. Păsările cerului locuiesc pe marginile lor şi fac să le răsune glasul printre ramuri. 13. Din locaşul Tău cel înalt Tu uzi munţii; şi se satură pământul de rodul lucrărilor Tale. 14. Tu faci să crească iarba pentru vite, şi verdeţuri, pentru nevoile omului, ca pământul să dea hrană: 15. vin, care înveseleşte inima omului, untdelemn, care-i înfrumuseţează faţa, şi pâine, care-i întăreşte inima. 16. Se udă copacii Domnului, cedrii din Liban pe care i-a sădit El. 17. În ei îşi fac păsările cuiburi; iar cocostârcul îşi are locuinţa în chiparoşi; 18. munţii cei înalţi sunt pentru ţapii sălbatici, iar stâncile sunt adăpost pentru iepuri. 19. El a făcut luna, ca să arate vremurile; soarele ştie când trebuie să apună. 20. Tu aduci întunericul, şi se face noapte: atunci toate fiarele pădurilor se pun în mişcare; 21. puii de lei mugesc după pradă şi îşi cer hrana de la Dumnezeu. 22. Când răsare soarele, ele fug înapoi şi se culcă în vizuinile lor. 23. Dar omul iese la lucrul său şi la munca lui, până seara. 24. Cât de multe sunt lucrările Tale, Doamne! Tu pe toate le-ai făcut cu înţelepciune, şi pământul este plin de făpturile Tale. 25. Iată marea cea întinsă şi mare: în ea se mişcă nenumărate vieţuitoare mici şi mari. 26. Acolo în ea umblă corăbiile, şi în ea este leviatanul acela pe care l-ai făcut să se joace în valurile ei. 27. Toate aceste vieţuitoare Te aşteaptă, ca să le dai hrana la vreme. 28. Le-o dai Tu, ele o primesc; Îţi deschizi Tu mâna, ele se satură de bunătăţile Tale. 29. Îţi ascunzi Tu faţa, ele tremură; le iei Tu suflarea, ele mor şi se întorc în ţărâna lor. 30. Îţi trimiţi Tu suflarea, ele sunt zidite, şi înnoieşti astfel faţa pământului. 31. În veci să ţină slava Domnului! Să Se bucure Domnul de lucrările Lui! 32. El priveşte pământul, şi pământul se cutremură; atinge munţii, şi ei fumegă. 33. Voi cânta Domnului cât voi trăi, voi lăuda pe Dumnezeul meu cât voi fi. 34. Fie plăcute Lui cuvintele mele! Mă bucur de Domnul. 35. Să piară păcătoşii de pe pământ, şi cei răi să nu mai fie! Binecuvântă, suflete, pe Domnul! Lăudaţi pe Domnul!Observăm că succesiunea temelor din Psalmul 104 respectă, în linii generale, structura tematică a capitolului 1 din Geneza. Imaginile poetice sugestive abundă, iar mesajul lor ne trimite cu gândul în mod neîndoielnic la puterea, înţelepciunea şi bunătatea lui Dumnezeu şi la dependenţa întregii creaţii de Creatorul ei. Nu avem indicii că relatarea din Geneza ar trebui interpretată în alt sens decât cel literal.
5. Studiază următoarele texte din Psalmi unde găsim corelaţia cu Geneza 1.
Psalmii 24
1. Al Domnului este pământul cu tot ce este pe el, lumea şi cei ce o locuiesc! 2. Căci El l-a întemeiat pe mări şi l-a întărit pe râuri.Psalmii 33
6. Cerurile au fost făcute prin cuvântul Domnului, şi toată oştirea lor prin suflarea gurii Lui.Psalmii 74
16. A Ta este ziua, a Ta este şi noaptea; Tu ai aşezat lumina şi soarele. 17. Tu ai statornicit toate hotarele pământului, Tu ai rânduit vara şi iarna.Psalmii 89
11. Ale Tale sunt cerurile şi pământul, Tu ai întemeiat lumea şi tot ce cuprinde ea.Psalmii sunt imnuri de laudă la adresa Creatorului. Uneori limbajul în care sunt exprimate laudele ne amintesc de cel utilizat în Geneza 1, alteori este utilizat un limbaj mai general; însă, de fiecare dată, descrierea creaţiunii este compatibilă cu Geneza 1 şi ne aminteşte de rolul fundamental pe care îl are Geneza în înţelegerea originilor noastre, ca fii şi fiice ale lui Dumnezeu.
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO
