Datoria faţă de noi înşine
Studiul 11
Marti , 11 decembrie 2012
3. Citeşte Matei 22:39. Textul acesta este interesant dacă ne gândim că iubirea de sine este considerată, în general, a fi total opusă creştinismului şi preocupării altruiste, complet dezinteresate pe care ar trebui să o manifeste creştinul faţă de semenii lui. Ce a vrut să spună Isus prin aceste cuvinte? Cum înţelegem cuvintele Sale şi cum le aplicăm la viaţa noastră în aşa fel încât să reflectăm corect adevăratul creştinism?
Matei 22
39. Iar a doua, asemenea ei, este: „Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.”Iubirea de sine, în sensul creştin, nu este egoism, nu înseamnă să te aşezi pe tine înaintea tuturor. Dimpotrivă, ea înseamnă să îţi cunoşti valoarea în ochii lui Dumnezeu, să cauţi să duci o viaţă cât mai bună posibil, ştiind că o astfel de viaţă va fi o binecuvântare nu numai pentru tine, ci, în primul rând, pentru cei cu care vii în contact.
4. Ce legături poţi face între Matei 22:39 şi textele următoare?
Filipeni 2
5. Să aveţi în voi gândul acesta care era şi în Hristos Isus: 8. La înfăţişare a fost găsit ca un om, S-a smerit şi S-a făcut ascultător până la moarte, şi încă moarte de cruce.2 Corinteni 5
14. Căci dragostea lui Hristos ne strânge; fiindcă socotim că, dacă Unul singur a murit pentru toţi, toţi deci au murit. 15. Şi El a murit pentru toţi, pentru ca cei ce trăiesc să nu mai trăiască pentru ei înşişi, ci pentru Cel ce a murit şi a înviat pentru ei.1 Corinteni 10
31. Deci fie că mâncaţi, fie că beţi, fie că faceţi altceva: să faceţi totul pentru slava lui Dumnezeu. 32. Să nu fiţi pricină de păcătuire nici pentru iudei, nici pentru greci, nici pentru Biserica lui Dumnezeu. 33. După cum mă silesc şi eu în toate lucrurile să plac tuturor, căutând nu folosul meu, ci al celor mai mulţi, ca să fie mântuiţi.1 Petru 1
13. De aceea, încingeţi-vă coapsele minţii voastre, fiţi treji şi puneţi-vă toată nădejdea în harul care vă va fi adus la arătarea lui Isus Hristos. 14. Ca nişte copii ascultători, nu vă lăsaţi târâţi în poftele pe care le aveaţi altădată, când eraţi în neştiinţă. 15. Ci, după cum Cel ce v-a chemat este sfânt, fiţi şi voi sfinţi în toată purtarea voastră. 16. Căci este scris: „Fiţi sfinţi, căci Eu sunt sfânt”.Răscumpărarea pe care o obţine prin Hristos îl aduce pe păcătos într-o unire atât de strânsă cu El (Galateni 2:20), încât va dori să trăiască în ascultare de voia Sa. Păcătosul îşi doreşte să aibă gândul lui Hristos, să nu mai trăiască pentru el însuşi, ci pentru Domnul, şi să asculte chemarea Sa la sfinţenie (să renunţe la patimile sale, la tendinţele păcătoase din societatea în care trăieşte şi la necurăţia morală). Dacă ne iubim pe noi înşine, ne dorim pentru noi ce e mai bun şi ce altceva este mai bun decât o viaţă consacrată lui Dumnezeu, o viaţă care să reflecte caracterul şi dragostea Lui, o viaţă trăită nu pentru noi înşine, ci pentru binele altora. Cea mai sigură cale spre o existenţă nefericită este aceea de a trăi doar pentru noi înşine, fără să ne gândim vreodată la binele altora.
Galateni 2
20. Am fost răstignit împreună cu Hristos, şi trăiesc… dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăieşte în mine. Şi viaţa, pe care o trăiesc acum în trup, o trăiesc în credinţa în Fiul lui Dumnezeu care m-a iubit şi S-a dat pe Sine însuşi pentru mine.Gândeşte-te mai mult ce înseamnă, în sens creştin, să te iubeşti pe tine însuţi. Cât de uşor poate degenera iubirea de sine în egoism? Care este singura cale de a ne proteja de această capcană?
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO
Cine Îl lasă pe Isus să îi coordoneze viața va găsi echilibrul dintre a-și respecta propria persoană și a sluji celorlalți.Există un echilibru pe care doar înțelepciunea Duhului îl poate menține fără a cădea în extreme.Majoritatea creștinilor înclină greșit balanța ei înșiși spre umilință și devin astfel neluați în seamă și nerespectați de necredincioși și hulitori.Ei de fapt nu își dau seama că de fapt micșorează numele lui Dumnezeu în loc să îl mărească sau să îl slăvească.Prezența unui creștin între necredincioși ar trebui să transmită respect nu luare peste picior a lui însuși și a Numelui lui Dumnezeu.Trebuie să fim conștienți că ,,cei ce sunt cu noi sunt mai mulți decât cei ce sunt cu ei”.Umilința noastră nu trebuie să se arate prin lăsarea capului în jos sau părăsirea locului ci prin vorbirea simplă,concretă și fermă în credință și dragoste.Dumnezeu să fie cu toți la aceasta! 🙂 🙂
Cum se impaca textul din Ioan 15:13 (Nu este mai mare dragoste decât să-şi dea cineva viaţa pentru prietenii săi.) cu Matei 22:39 (Iar a doua, asemenea ei, este: “Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.”)?
Nu vad nici contradictie aici, ce este neclar?!
,,să-și dea viața pentru prietenii săi”.Textul se referă doar la Isus și El vroia să îi conștientizeze pe ucenici despre dragostea infinită pe care o avea pentru ei și misiunea pe care o avea de îndeplinit.El venise să Își dea viața pentru noi (prietenii Lui) arătând astfel caracterul Tatălui care este dragoste. 🙂 Caracter pe care și noi trebuie să îl avem. claudiu citește trimiterile de la ioan 15.13
@CRETU STEFAN MARIAN: in momentul in care iti dai viata pentru cineva deja pe respectivul il iubesti mai mult decat pe tine insuti (ceea ce ar fi in afara literei acestei porunci). E adevarat, cum spunea Marian, ca acest gest se incadreaza in spiritul legii, dragostea.
SA L IUBESTI PE APROAPELE CA PE TINE INSUTI …DAR DACA PE TINE INSUTI NU TE IUBESTI?
?
Atunci ești cel mai nenorocit dintre oameni