Studiul 3

Miercuri , 17 octombrie 2012

 

Unul dintre marile obstacole de care se lovesc cei care încearcă să interpreteze relatarea biblică despre crearea lumii în sens evoluţionist este căderea în păcat. În Biblie, lumea şi omenirea erau perfecte la momentul creării lor, o învăţătură care intră într-o contradicţie fundamentală cu evoluţia. Suferinţa şi moartea au pătruns în lume doar prin păcat, iar ideea aceasta este contrară modelului evoluţionist, în care suferinţa şi moartea fac parte din creaţie.

Gândeşte-te ce concluzie am putea trage despre caracterul lui Dumnezeu dacă El ne-ar fi creat aşa cum afirmă evoluţionismul: El utilizează violenţa, egoismul şi dominarea celor puternici asupra celor slabi pentru a crea o fiinţă desăvârşită moral şi altruistă care „cade” apoi în starea de violenţă, egoism şi dominare a celor puternici asupra celor slabi, o stare din care e nevoie să fie răscumpărat ca să nu aibă parte de judecata finală!

Ideile acestea sunt ridicole şi nebiblice.

8. Ce ne spun Romani 5:12-19 şi Coloseni 3:10 despre efectele pe care le-a avut păcatul asupra omului? Ce loc ocupă marea luptă în acest tablou? Vezi şi 1 Ioan 3:8.

Romani 5

12. De aceea, după cum printr-un singur om a intrat păcatul în lume, şi prin păcat a intrat moartea, şi astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, din pricină că toţi au păcătuit…
13. (Căci înainte de Lege păcatul era în lume. Dar păcatul nu este ţinut în seamă câtă vreme nu este o lege.
14. Totuşi moartea a domnit, de la Adam până la Moise, chiar peste cei ce nu păcătuiseră printr-o călcare de lege asemănătoare cu a lui Adam, care este o icoană preînchipuitoare a Celui ce avea să vină.
15. Dar cu darul fără plată nu este ca şi cu greşeala; căci, dacă prin greşeala unuia singur, cei mulţi au fost loviţi cu moartea, apoi cu mult mai mult harul lui Dumnezeu şi darul pe care ni l-a făcut harul acesta într-un singur Om, adică în Isus Hristos, s-au dat din belşug celor mulţi.
16. Şi darul fără plată nu vine ca prin acel unul care a păcătuit; căci judecata venită de la unul a adus osânda; dar darul fără plată, venit în urma multor greşeli, a adus o hotărâre de iertare.
17. Dacă deci prin greşeala unuia singur, moartea a domnit prin el singur, cu mult mai mult cei ce primesc, în toată plinătatea, harul şi darul neprihănirii, vor domni în viaţă prin acel Unul singur, care este Isus Hristos!)
18. …Astfel, dar, după cum printr-o singură greşeală a venit o osândă care a lovit pe toţi oamenii, tot aşa, printr-o singură hotărâre de iertare a venit pentru toţi oamenii o hotărâre de neprihănire care dă viaţa.
19. Căci, după cum prin neascultarea unui singur om, cei mulţi au fost făcuţi păcătoşi, tot aşa, prin ascultarea unui singur Om, cei mulţi vor fi făcuţi neprihăniţi.

Coloseni 3

10. şi v-aţi îmbrăcat cu omul cel nou, care se înnoieşte spre cunoştinţă, după chipul Celui ce l-a făcut.

1 Ioan 3

8. Cine păcătuieşte este de la diavolul, căci diavolul păcătuieşte de la început. Fiul lui Dumnezeu S-a arătat ca să nimicească lucrările diavolului.

Păcatul a afectat toate aspectele vieţii omului şi chiar însăşi existenţa planetei. Ellen White vorbea despre blestemul „întreit” care s-a abătut asupra lumii: primul a fost consecinţa căderii lui Adam, al doilea consecinţa uciderii lui Abel de către Cain, iar al treilea distrugerile produse de potop. De asemenea, teologii vorbesc despre „depravarea totală”, ideea că fiecare aspect al fiinţei umane, viaţa şi personalitatea omului au fost degradate de păcat. Când privim la lumea noastră şi chiar la noi înşine, lucrul acesta este uşor de observat.

Unii cred că violenţa, suferinţa şi moartea fac parte din modul în care i-a creat Dumnezeu pe oameni. Alţii cred că ele sunt mijloacele prin care Satana caută să distrugă omenirea creată de Dumnezeu. Gândeşte-te ce imagini diferite despre caracterul lui Dumnezeu rezultă din aceste două concepţii opuse.

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO