La Atena

Studiul 2

Marti , 10 iulie 2012

 

 Potrivit pasajului din Faptele 17:14-16, Sila şi Timotei au rămas în Bereea, iar Pavel a fost escortat până la Atena. Prin însoţitorii săi, Pavel le-a transmis lui Sila şi lui Timotei rugămintea de a veni după el în Atena, dar nu se mai aminteşte dacă ei au făcut acest lucru. Apoi, în 1 Tesaloniceni 3:1,2, aflăm că, de la Atena, Pavel l-a trimis pe Timotei înapoi, la Tesalonic. Aşadar, se pare că cel puţin Timotei a venit după el la scurt timp după aceea.

Fapte 17

14. Atunci fraţii au pornit îndată pe Pavel spre mare; Sila şi Timotei au rămas în Bereea.

15. Cei ce însoţeau pe Pavel l-au dus până la Atena. Apoi s-au întors, cu însărcinarea să ducă lui Sila şi lui Timotei porunca să vină cât mai curând la el.

16. Pe când îi aştepta Pavel în Atena, i se întărâta duhul la vederea acestei cetăţi pline de idoli.

1 Tesaloniceni 3

1. De aceea, fiindcă nu mai puteam răbda, am socotit mai bine să fim lăsaţi singuri în Atena

2. şi v-am trimis pe Timotei, fratele nostru şi slujitorul lui Dumnezeu în Evanghelia lui Hristos, ca să vă întărească şi să vă îmbărbăteze în credinţa voastră,

3.Când li se adresează iudeilor, Pavel începe cu textele mesianice din Vechiul Testament. De la ce temă porneşte când li se adresează filosofilor păgâni din Atena? Faptele 17:2,3,16-34

Fapte 17

2. Pavel, după obiceiul său, a intrat în sinagogă. Trei zile de Sabat a vorbit cu ei din Scripturi,

3. dovedind şi lămurind că Hristosul trebuia să pătimească şi să învie din morţi. „Şi acest Isus pe care vi-L vestesc eu”, zicea el, „este Hristosul.”

16. Pe când îi aştepta Pavel în Atena, i se întărâta duhul la vederea acestei cetăţi pline de idoli.

17. În sinagogă stătea deci de vorbă cu iudeii şi cu oamenii temători de Dumnezeu, iar în piaţă stătea de vorbă în fiecare zi cu aceia pe care-i întâlnea.

18. Unii din filosofii epicurieni şi stoici au intrat în vorbă cu el. Şi unii ziceau: „Ce vrea să spună palavragiul acesta?” Alţii, când l-au auzit că vesteşte pe Isus şi învierea, ziceau: „Pare că vesteşte nişte dumnezei străini.”

19. Atunci l-au luat, l-au dus la Areopag şi au zis: „Putem să ştim care este această învăţătură nouă pe care o vesteşti tu?

20. Fiindcă tu ne aduci ceva ciudat la auz. Am vrea, dar, să ştim ce vrea să zică aceasta.”

21. Căci toţi atenienii şi străinii care stăteau în Atena nu-şi petreceau vremea cu nimic altceva decât să spună sau să asculte ceva nou.

22. Pavel a stat în picioare în mijlocul Areopagului şi a zis: „Bărbaţi atenieni! În toate privinţele vă găsesc foarte religioşi.

23. Căci, pe când străbăteam cetatea voastră şi mă uitam de aproape la lucrurile la care vă închinaţi voi, am descoperit chiar şi un altar pe care este scris: „Unui Dumnezeu necunoscut!” Ei bine, ceea ce voi cinstiţi fără să cunoaşteţi, aceea vă vestesc eu.

24. Dumnezeu, care a făcut lumea şi tot ce este în ea, este Domnul cerului şi al pământului şi nu locuieşte în temple făcute de mâini.

25. El nu este slujit de mâini omeneşti, ca şi când ar avea trebuinţă de ceva, El, care dă tuturor viaţa, suflarea şi toate lucrurile.

26. El a făcut ca toţi oamenii, ieşiţi dintr-unul singur, să locuiască pe toată faţa pământului; le-a aşezat anumite vremuri şi a pus anumite hotare locuinţei lor,

27. ca ei să caute pe Dumnezeu şi să se silească să-L găsească bâjbâind, măcar că nu este departe de fiecare din noi.

28. Căci în El avem viaţa, mişcarea şi fiinţa, după cum au zis şi unii din poeţii voştri: „Suntem din neamul Lui…”

29. Astfel, dar, fiindcă suntem de neam din Dumnezeu, nu trebuie să credem că Dumnezeirea este asemenea aurului sau argintului sau pietrei cioplite cu meşteşugirea şi iscusinţa omului.

30. Dumnezeu nu ţine seama de vremurile de neştiinţă şi porunceşte acum tuturor oamenilor de pretutindeni să se pocăiască;

31. pentru că a rânduit o zi în care va judeca lumea după dreptate, prin Omul pe care L-a rânduit pentru aceasta şi despre care a dat tuturor oamenilor o dovadă netăgăduită, prin faptul că L-a înviat din morţi…”

32. Când au auzit ei de învierea morţilor, unii îşi băteau joc, iar alţii au zis: „Asupra acestor lucruri te vom asculta altă dată.”

33. Astfel, Pavel a ieşit din mijlocul lor.

34. Totuşi unii au trecut de partea lui şi au crezut; între aceştia era Dionisie areopagitul, o femeie numită Damaris şi alţii împreună cu ei.

După ce ajunge în Atena, Pavel nu merge direct la Areopag (Colina lui Marte) ca să stea de vorbă cu filosofii de acolo. La început, el îşi ia timp să străbată cetatea pe jos şi să facă unele observaţii. Apoi intră în discuţie cu iudeii şi cu unii greci din sinagoga de acolo. Le împărtăşeşte Evanghelia după metoda lui obişnuită (Faptele 17:2,3) şi, în plus, încearcă să adune informaţii despre cultura dominantă în zona respectivă. Primul pas în orice efort misionar este acela de a asculta şi de a învăţa despre credinţa şi concepţiile oamenilor cu care încerci să lucrezi.

Fapte 17

2. Pavel, după obiceiul său, a intrat în sinagogă. Trei zile de Sabat a vorbit cu ei din Scripturi,

3. dovedind şi lămurind că Hristosul trebuia să pătimească şi să învie din morţi. „Şi acest Isus pe care vi-L vestesc eu”, zicea el, „este Hristosul.”

Pavel a petrecut un timp şi în piaţa din Atena (care se afla în aceeaşi zonă cu Areopagul) şi a stat de vorbă cu cei care erau dispuşi să discute cu el. În acest răstimp a stârnit curiozitatea unor filosofi epicurieni şi stoici care l-au invitat să li se adreseze din locul destinat acestui gen de discuţii.

În faţa intelectualilor din Atena, el şi-a început discursul cu câteva observaţii despre cetatea lor şi despre religiile prezente acolo. Punctul de trecere spre prezentarea teologică a fost crearea lumii, un subiect interesant atât pentru el, cât şi pentru ascultătorii săi. Spre deosebire de abordarea de la sinagogă, el nu a adus argumente din Scriptură, ci din scrieri cu care ascultătorii erau familiarizaţi (face referiri la scriitorii greci şi citează din ei). Totuşi, atunci când a păşit dincolo de zona în care ei se simţeau confortabil din punct de vedere intelectual, filosofii au pus punct discuţiei imediat. Unii însă au rămas să stea de vorbă cu Pavel şi s-au convertit.

Cât de bine cunoaştem concepţiile şi convingerile religioase ale oamenilor din jurul nostru? De ce este important să avem măcar nişte cunoştinţe minime despre acestea?

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO