Studiul 5

Luni 30 aprilie 2012

 

3. La ce se referă Pavel şi Petru când vorbesc despre „lapte” şi „hrană tare” şi despre nevoia de a creşte? Ce reprezintă din punct de vedere teologic aceste lucruri? 1 Corinteni 3:1-3; 1 Petru 2:2.

1 Corinteni 3

1. Cât despre mine, fraţilor, nu v-am putut vorbi ca unor oameni duhovniceşti, ci a trebuit să vă vorbesc ca unor oameni lumeşti, ca unor prunci în Hristos.
2. V-am hrănit cu lapte, nu cu bucate tari, căci nu le puteaţi suferi; şi nici acum chiar nu le puteţi suferi,
3. pentru că tot lumeşti sunteţi. În adevăr, când între voi sunt zavistii, certuri şi dezbinări, nu sunteţi voi lumeşti şi nu trăiţi voi în felul celorlalţi oameni?

1 Petru 2

2. şi, ca nişte prunci născuţi de curând, să doriţi laptele duhovnicesc şi curat, pentru ca prin el să creşteţi spre mântuire,

Membrii bisericii din Corint nu reuşiseră să progreseze foarte mult în viaţa lor spirituală după ce Pavel înfiinţase biserica de acolo. De aceea, când le predica, Pavel îi îndemna să-şi predea viaţa lui Dumnezeu şi să crească spiritual tot mai mult, ca să poată înţelege adevărurile profunde ale Evangheliei. În momentul acela, el le ţinea predici de evanghelizare, nu de consolidare. Pavel nu aborda în predicile lui subiecte mai profunde atâta timp cât oamenii nu erau suficient de maturi spiritual pentru a le înţelege şi a acţiona în consecinţă.

Astăzi, când încercăm să-i câştigăm pe oameni, trebuie să ţinem cont de strategia lui Pavel. Trebuie să-i ajutăm să se predea lui Hristos înainte de ne aştepta ca ei să accepte adevărurile profunde şi înnoitoare din Cuvântul Său scris.

Când vorbim despre o etapă de evanghelizare, ne putem referi la o strategie pe termen lung sau la un proces de scurtă durată. După ce au parcurs o serie de programe şi sunt deschişi la chemarea lui Dumnezeu, oamenii sunt pregătiţi să participe la o campanie de evanghelizare completă sau să înceapă individual un set de studii biblice. Indiferent de programul la care participă, principiul rămâne acelaşi: mai întâi laptele (subiectele simple ale Evangheliei pentru stabilirea relaţiei de prietenie) şi apoi hrana tare (adevărurile mai profunde şi mai solicitante, care să-i ducă la o consacrare mai fermă).

4. Ce idee importantă găsim în Ioan 16:12? Cum ne putem deprinde să aplicăm acest principiu în lucrarea noastră?

Ioan 16

12. Mai am să vă spun multe lucruri, dar acum nu le puteţi purta.

Un adventist de ziua a şaptea de curând botezat era atât de entuziasmat de adevărul pe care îl descoperise, încât dorea să îl împărtăşească tuturor. Dorinţa lui cea mai mare era să le vorbească oamenilor despresemnul fiarei”. Deşi avea intenţii bune, el nu a înţeles nevoia ca adevărul să fie prezentat treptat.

Gândeşte-te la un adevăr biblic pe care la început ţi-a fost greu să-l înţelegi şi să îl accepţi. Cum ai reuşit până la urmă? Cum te poate ajuta experienţa aceasta să ai mai mult tact în lucrarea cu oamenii?

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO