Studiul 3

Luni , 16 ianuarie 2012

 

3. Unde apare prima făgăduinţă a mântuirii? Ce înseamnă ea? Gen. 3:15

Geneza 3

15. Vrăjmăşie voi pune între tine şi femeie, între sămânţa ta şi sămânţa ei. Aceasta îţi va zdrobi capul, şi tu îi vei zdrobi călcâiul.”

Limbajul folosit în acest text este neobişnuit. După ce au păcătuit, Adam şi Eva sunt înştiinţaţi despre marea luptă dintre două părţi oponente, prin intermediul unui cuvânt dur: „vrăjmăşie”. Făgăduinţa aceasta este preţioasă pentru inimile omeneşti care acum sunt atrase de păcat. Avem totodată asigurarea că acest conflict major nu va dura veşnic, întrucât capul duşmanului va fi zdrobit într-o zi. În aceste versete aflăm pentru prima dată despre marea luptă şi despre faptul că ea va avea un sfârşit.

4. Pavel s-a simţit încurajat de cuvintele din Geneza 3:15. Ce ne spune el în Romani 16:20? Ce idee vrea el să ne transmită aici?

Romani 16

20. Dumnezeul păcii va zdrobi în curând pe Satana sub picioarele voastre. Harul Domnului nostru Isus Hristos să fie cu voi! Amin.

5. În Geneza 22:1-19, Moise înfăţişează un tablou uimitor de detaliat al scenei ispăşirii. Ce descoperim aici despre ispăşirea pe care avea să o facă Hristos?

Geneza 22

1. După aceste lucruri, Dumnezeu a pus la încercare pe Avraam şi i-a zis: „Avraame!” „Iată-mă!”, a răspuns el.
2. Dumnezeu i-a zis: „Ia pe fiul tău, pe singurul tău fiu, pe care-l iubeşti, pe Isaac; du-te în ţara Moria şi adu-l ardere de tot acolo, pe un munte pe care ţi-l voi spune.”
3. Avraam s-a sculat dis-de-dimineaţă, a pus şaua pe măgar şi a luat cu el două slugi şi pe fiul său, Isaac. A tăiat lemne pentru arderea de tot şi a pornit spre locul pe care i-l spusese Dumnezeu.
4. A treia zi, Avraam a ridicat ochii şi a văzut locul de departe.
5. Şi Avraam a zis slugilor sale: „Rămâneţi aici cu măgarul; eu şi băiatul ne vom duce până acolo să ne închinăm, şi apoi ne vom întoarce la voi.”
6. Avraam a luat lemnele pentru arderea de tot, le-a pus în spinarea fiului său, Isaac, şi a luat în mână focul şi cuţitul. Şi au mers astfel amândoi împreună.
7. Atunci Isaac, vorbind cu tatăl său, Avraam, a zis: „Tată!” „Ce este, fiule?”, i-a răspuns el. Isaac a zis din nou: „Iată focul şi lemnele; dar unde este mielul pentru arderea de tot?”
8. „Fiule”, a răspuns Avraam, „Dumnezeu însuşi va purta grijă de mielul pentru arderea de tot.” Şi au mers amândoi împreună înainte.
9. Când au ajuns la locul pe care i-l spusese Dumnezeu, Avraam a zidit acolo un altar şi a aşezat lemnele pe el. A legat pe fiul său, Isaac şi l-a pus pe altar, deasupra lemnelor.
10. Apoi Avraam a întins mâna şi a luat cuţitul ca să înjunghie pe fiul său.
11. Atunci Îngerul Domnului l-a strigat din ceruri şi a zis: „Avraame! Avraame!” „Iată-mă!”, a răspuns el.
12. Îngerul a zis: „Să nu pui mâna pe băiat şi să nu-i faci nimic; căci ştiu acum că te temi de Dumnezeu, întrucât n-ai cruţat pe fiul tău, pe singurul tău fiu, pentru Mine.”
13. Avraam a ridicat ochii şi a văzut înapoia lui un berbec încurcat cu coarnele într-un tufiş; şi Avraam s-a dus de a luat berbecul şi l-a adus ca ardere de tot în locul fiului său.
14. Avraam a pus locului aceluia numele: „Domnul va purta de grijă”. De aceea se zice şi azi: „La muntele unde Domnul va purta de grijă”.
15. Îngerul Domnului a chemat a doua oară din ceruri pe Avraam
16. şi a zis: „Pe Mine însumi jur, zice Domnul: pentru că ai făcut lucrul acesta şi n-ai cruţat pe fiul tău, pe singurul tău fiu,
17. te voi binecuvânta foarte mult şi-ţi voi înmulţi foarte mult sămânţa, şi anume: ca stelele cerului şi ca nisipul de pe ţărmul mării; şi sămânţa ta va stăpâni cetăţile vrăjmaşilor ei.
18. Toate neamurile pământului vor fi binecuvântate în sămânţa ta, pentru că ai ascultat de porunca Mea!”
19. Avraam s-a întors la slugile sale şi s-au sculat şi au plecat împreună la Beer-Şeba, căci Avraam locuia la Beer-Şeba.

Observă cât de des apar cuvintele „tată” şi „fiu” şi faptul că ei urcă amândoi pe muntele unde trebuia adusă jertfa. Fiul duce lemnele, iar tatăl duce mijloacele pentru aducerea jertfei (focul şi cuţitul). Isaac, fiind mult mai tânăr decât tatăl lui, ar fi putut să îl doboare pe Avraam. Cu toate acestea, asistăm la două minuni: tatăl îl dă pe fiul lui, iar fiul îşi dă viaţa.

Cât de impresionantă este această ilustraţie a morţii ispăşitoare a lui Hristos pentru noi! Dar, cu toate că este impresionantă şi emoţionantă, ea nu a fost decât o mică pregustare a clipei în care, după câteva secole, un alt Tată avea să-L dea pe Fiul Său ca jertfă. Însă atunci nu avea să mai moară un animal în locul Fiului. Fiul Însuşi avea să moară pe altar. Tatăl avea să-L dea pe Fiul Său, iar Fiul avea să-Şi dea viaţa.

Acolo, pe muntele Moria, a fost ilustrat înaintea lumii Planul de Mântuire şi preţul care trebuia plătit pentru răscumpărarea omenirii din ruina păcatului.

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO