Crucea şi creaţiunea
Studiul 2
Miercuri , 11 ianuarie 2012
6. Ce legătură face Ioan între creaţiune şi cruce? De ce sunt inseparabile aceste două învăţături? Ioan 1:1-13
Ioan 1
1. La început era Cuvântul, şi Cuvântul era cu Dumnezeu, şi Cuvântul era Dumnezeu. 2. El era la început cu Dumnezeu. 3. Toate lucrurile au fost făcute prin El; şi nimic din ce a fost făcut, n-a fost făcut fără El. 4. În El era viaţa, şi viaţa era lumina oamenilor. 5. Lumina luminează în întuneric, şi întunericul n-a biruit-o. 6. A venit un om trimis de Dumnezeu: numele lui era Ioan. 7. El a venit ca martor, ca să mărturisească despre Lumină, pentru ca toţi să creadă prin el. 8. Nu era el Lumina, ci el a venit ca să mărturisească despre Lumină. 9. Lumina aceasta era adevărata Lumină, care luminează pe orice om, venind în lume. 10. El era în lume, şi lumea a fost făcută prin El, dar lumea nu L-a cunoscut. 11. A venit la ai Săi, şi ai Săi nu L-au primit. 12. Dar tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu; 13. născuţi nu din sânge, nici din voia firii lor, nici din voia vreunui om, ci din Dumnezeu.În Biblie apare de nenumărate ori această relaţie clară dintre calitatea de Creator a lui Dumnezeu şi calitatea Sa de Mântuitor, relaţie care ne oferă o dovadă mai mult decât suficientă că evoluţionismul nu poate fi împăcat cu Biblia şi, cu atât mai puţin, cu învăţătura despre jertfa de pe cruce. Dacă nu ar fi aşa, ar însemna că El S-ar fi întrupat într-o maimuţă creată prin ciclul defectuos şi violent al selecţiei naturale, cu scopul de a desfiinţa moartea, „vrăjmaşul cel din urmă” (1 Cor. 15:26). Dar atunci mai este moartea un „vrăjmaş”, dacă ea este unul dintre mijloacele alese de Dumnezeu pentru crearea oamenilor, aşa cum susţine modelul evoluţionist? În acest caz, ar însemna că El a sacrificat numeroşi homo erectus, homo heidelbergensis şi homo neanderthalensis pentru ca, în final, să obţină o fiinţă omenească după chipul Său (homo sapiens)! Aceasta ar însemna că Isus a venit să salveze lumea tocmai din procesul pe care El Însuşi, în calitate de Creator, l-a folosit pentru a o crea. Ideea aceasta este cu totul ridicolă!
1 Corinteni 15
26. Vrăjmaşul cel din urmă, care va fi nimicit, va fi moartea.7. Cum ne ajută Romani 5:12 să înţelegem cât de importantă este interpretarea textuală a relatării creaţiunii din Geneza pentru întregul Plan de Mântuire?
Romani 5
12. De aceea, după cum printr-un singur om a intrat păcatul în lume, şi prin păcat a intrat moartea, şi astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, din pricină că toţi au păcătuit… Cum este explicată căderea în păcat (care este în mod clar o învăţătură biblică) de către aceia care încearcă să îmbine evoluţionismul cu Biblia? Se foloseşte Dumnezeu de metode precum violenţa, egoismul şi supremaţia celor puternici faţă de cei slabi pentru a crea o fiinţă curată din punct de vedere moral şi altruistă, care apoi decade într-o stare caracterizată de violenţă, de egoism şi de supremaţia celor puternici faţă de cei slabi – o stare din care trebuie să fie răscumpărată ca să scape de pedeapsa finală?
Concepţia aceasta este infirmată de însăşi absurditatea ei. Unica explicaţie a crucii, a necesităţii ca Mântuitorul să salveze lumea căzută în păcat, presupune ca fiinţele umane să fi „căzut”, iar căderea implică o coborâre, o degenerare; ea înseamnă o coborâre de la ceva bun la ceva mai puţin bun. Explicaţia aceasta este perfect logică, dacă interpretăm literal Geneza; dacă acceptăm evoluţionismul, ea îşi pierde sensul. Teoria evoluţiei ia în derâdere căderea în păcat şi crucea.
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO
