Studiul 2

Marti , 10 decembrie 2012

 

5. Ce lucrări ale lui Dumnezeu sunt menţionate în Psalmii 19 şi 92?

Psalmul 19 – Succesiunea ideilor este rapidă. Mai întâi, David descrie slava boltei cereşti, inclusiv a soarelui strălucitor. El compară soarele cu un mire care merge la nunta lui şi cu un sportiv care se antrenează alergând (vers. 5). După aceea, el asociază splendoarea soarelui cu desăvârşirea Legii lui Dumnezeu şi cu puterea preceptelor ei. Conţinutul Legii este astfel asociat cu măreţia acţiunilor creatoare ale lui Dumnezeu (vers. 7-11).

Psalmul 19

1. Cerurile spun slava lui Dumnezeu, şi întinderea lor vesteşte lucrarea mâinilor Lui.
2. O zi istoriseşte alteia acest lucru, o noapte dă de ştire alteia despre el.
3. Şi aceasta fără vorbe, fără cuvinte al căror sunet să fie auzit:
4. dar răsunetul lor străbate tot pământul, şi glasul lor merge până la marginile lumii. În ceruri El a întins un cort soarelui.
5. Şi soarele, ca un mire care iese din odaia lui de nuntă, se aruncă în drumul lui cu bucuria unui viteaz:
6. răsare la un capăt al cerurilor şi îşi isprăveşte drumul la celălalt capăt; nimic nu se ascunde de căldura lui.
7. Legea Domnului este desăvârşită şi înviorează sufletul; mărturia Domnului este adevărată şi dă înţelepciune celui neştiutor.
8. Orânduirile Domnului sunt fără prihană şi înveselesc inima; poruncile Domnului sunt curate şi luminează ochii.
9. Frica de Domnul este curată şi ţine pe vecie; judecăţile Domnului sunt adevărate, toate sunt drepte.
10. Ele sunt mai de preţ decât aurul, decât mult aur curat; sunt mai dulci decât mierea, decât picurul din faguri.
11. Robul Tău primeşte şi el învăţătura de la ele; pentru cine le păzeşte, răsplata este mare.
12. Cine îşi cunoaşte greşelile făcute din neştiinţă? Iartă-mi greşelile pe care nu le cunosc!
13. Păzeşte, de asemenea, pe robul Tău de mândrie, ca să nu stăpânească ea peste mine! Atunci voi fi fără prihană, nevinovat de păcate mari.
14. Primeşte cu bunăvoinţă cuvintele gurii mele şi cugetele inimii mele, Doamne, Stânca mea şi Izbăvitorul meu!

Psalmul 92 – Această „Cântare pentru ziua Sabatului” începe cu atitudinea de laudă izvorâtă dintr-o inimă plină de recunoştinţă. Dacă vom număra de câte ori apar în Psalmi (sau în orice carte a Bibliei) expresiile „lucrarea mâinilor Tale” şi „lucrările Tale”, vom descoperi cu uimire că Biblia conţine numeroase aprecieri pentru lumea creată. Cu cât descoperim mai multe despre lucrurile create de Dumnezeu – fie că e vorba de un detaliu zărit prin microscop, de o stea ori de o planetă îndepărtată văzută prin telescop sau de o vieţuitoare care înoată, zboară sau umblă pe uscat – cu atât vedem mai clar forţa activităţii creatoare a lui Dumnezeu. Oamenii de ştiinţă descoperă tot mai multe lucruri nu numai despre plante şi animale, ci şi despre modul în care sistemele vii interacţionează unul cu celălalt în structura complexă a vieţii. Cu cât descoperim mai mult, cu atât mai uluitor ni se pare totul!

Psalmul 92
1. Frumos este să lăudăm pe Domnul şi să mărim Numele Tău, Preaînalte,
2. să vestim dimineaţa bunătatea Ta, şi noaptea, credincioşia Ta,
3. cu instrumentul cu zece corzi şi cu lăuta, în sunetele harpei.
4. Căci Tu mă înveseleşti cu lucrările Tale, Doamne, şi eu cânt de veselie, când văd lucrarea mâinilor Tale.
5. Cât de mari sunt lucrările Tale, Doamne, şi cât de adânci sunt gândurile Tale!
6. Omul prost nu cunoaşte lucrul acesta, şi cel nebun nu ia seama la el.
7. Dacă cei răi înverzesc ca iarba şi dacă toţi cei ce fac răul înfloresc, este numai ca să fie nimiciţi pe vecie.
8. Dar Tu, Doamne, eşti înălţat în veci de veci!
9. Căci iată, Doamne, vrăjmaşii Tăi, iată vrăjmaşii Tăi pier: toţi cei ce fac răul sunt risipiţi.
10. Dar mie, Tu-mi dai puterea bivolului şi m-ai stropit cu untdelemn proaspăt.
11. Ochiul meu îşi vede împlinită dorinţa faţă de vrăjmaşii mei, şi urechea mea aude împlinirea dorinţei mele faţă de potrivnicii mei cei răi.
12. Cel fără prihană înverzeşte ca finicul şi creşte ca cedrul din Liban.
13. Cei sădiţi în Casa Domnului, înverzesc în curţile Dumnezeului nostru.
14. Ei aduc roade şi la bătrâneţe, sunt plini de suc şi verzi,
15. ca să arate că Domnul este drept, El, Stânca mea, în care nu este nelegiuire.

Nu încape nicio îndoială că lumea creată descoperă dragostea şi puterea Creatorului. Totuşi lumea noastră a fost devastată de păcat, de rănile şi de dezordinea produse de marea luptă. Putem vedea rezultatele lor oribile pretutindeni în jurul nostru: boala, moartea, dezastrele naturale etc. Nicio bucată de pământ şi niciun om nu au rămas neatinşi de ele. Dar, chiar în mijlocul acestei devastări a lumii noastre, putem vedea dragostea şi puterea Creatorului. Secretul este să nu ne concentrăm asupra lucrurilor rele, ci asupra celor bune. Să presupunem, de exemplu, că vedem un cireş lovit de un parazit care îi distruge toate fructele. Parazitul însă, oricât de dăunător ar fi, nu reuşeşte să distrugă dragostea şi bunătatea pe care o descoperă pomul prin el însuşi, o dragoste şi o bunătate care arată spre caracterul Creatorului.

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO