Studiul 2

Luni , 9 ianuarie 2012

 

Săptămâna creaţiunii este extraordinar de spectaculoasă. Creatorul rosteşte un cuvânt şi aduce la existenţă sisteme vii şi forme de viaţă care îi uimesc şi astăzi pe oamenii de ştiinţă.

3. Prin ce cuvinte exprimă Dumnezeu bucuria pe care a produs-o crearea Pământului? Iov 38:4-7

Iov 38

4. Unde erai tu când am întemeiat pământul? Spune, dacă ai pricepere.
5. Cine i-a hotărât măsurile, ştii? Sau cine a întins frânghia de măsurat peste el?
6. Pe ce sunt sprijinite temeliile lui? Sau cine i-a pus piatra din capul unghiului,
7. atunci când stelele dimineţii izbucneau în cântări de bucurie şi când toţi fiii lui Dumnezeu scoteau strigăte de veselie?

Ne putem face o idee despre bucuria pe care a simţit-o Creatorul în acea primă săptămână dacă citim Gen. 1:2: Cercetătorii Bibliei au ajuns să aprecieze într-o mai mare măsură măiestria artistică a Pentateucului. În acest verset, când scrie că „La început” Duhul lui Dumnezeu „Se mişca” pe deasupra apelor, Moise alege în mod intenţionat un cuvânt pe care îl va folosi numai de două ori: în Gen. 1 şi în cuvântarea sa de rămas-bun adresată poporului Israel în Deut. 32. Acest cuvânt, redat de Cornilescu prin „se mişca”, mai poate fi tradus prin „a plana”, „a pluti” sau „a zbura”.

Geneza 1

2. Pământul era pustiu şi gol; peste faţa adâncului de ape era întuneric, şi Duhul lui Dumnezeu Se mişca pe deasupra apelor.

4. Cum descrie Moise grija deosebită a lui Dumnezeu faţă de poporul Său în Deut. 32:10,11? (Vezi şi Mat. 23:37.)

Deuteronomul 32

10. El l-a găsit într-un ţinut pustiu, într-o singurătate plină de urlete înfricoşate; l-a înconjurat, l-a îngrijit şi l-a păzit ca lumina ochiului Lui.
11. Ca vulturul care îşi scutură cuibul, zboară deasupra puilor, îşi întinde aripile, îi ia Şi-i poartă pe penele lui:

Matei 23

37. Ierusalime, Ierusalime, care omori pe proroci şi ucizi cu pietre pe cei trimişi la tine! De câte ori am vrut să strâng pe copiii tăi cum îşi strânge găina puii sub aripi, şi n-aţi vrut!

Gândeşte-te cu câtă grijă îşi pregătesc păsările cuibul pentru pui, cum planează deasupra lor, cum îi hrănesc şi cum îi învaţă să zboare. Moise, care a avut grijă de oi patruzeci de ani, probabil că a observat adesea acest fenomen şi probabil că gândul lui s-a îndreptat atunci spre grija şi duioşia lui Dumnezeu. Prin inspiraţie, el a văzut în grija păsărilor faţă de puii lor modul în care S-a manifestat Duhul Sfânt când era construit „cuibul” nostru pământesc.

În relatarea creării lumii, totul descoperă un Dumnezeu care iubeşte fiinţele pe care le-a creat, le poartă de grijă şi le-a creat cu un scop şi cu multă atenţie. Nu există nimic impersonal în lucrarea Sa, totul este îmbibat cu emoţie şi are un scop precis. Dragostea exista deja la începutul săptămânii creaţiunii. Cât de mult contrastează creaţionismul cu evoluţionismul, care susţine că dragostea a apărut abia după miliarde de ani de manifestări violente şi de egoism! Dragostea a motivat crearea lumii şi a omului şi va fi prezentă şi atunci când această versiune devastată de păcat a lucrării mâinilor lui Dumnezeu va fi re-creată.

Meditează la lucrurile minunate din natură. Cum anume îţi spun ele despre dragostea uimitoare a lui Dumnezeu?

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO