Cântarea de laudă a Mariei

Studiul 11

Duminica , 4 septembrie 2011

Maria, mama Domnului Isus, a constituit obiectul unui mare interes religios de-a lungul secolelor, însă interesul acesta a fost stârnit în cea mai mare parte de un număr de surse tradiţionale care nu îşi au rădăcina în Scriptură.

Totuşi, Maria a avut un rol important la venirea lui Hristos pe pământ: Mântuitorul lumii a fost conceput în mod miraculos şi a crescut în pântecele ei până când a venit vremea să Se nască. Minunea aceasta ne stârneşte uimirea atunci când o contemplăm prin intermediul luminii primite în Noul Testament. Desigur, Maria era conştientă că participă la un eveniment neobişnuit, care avea să aibă urmări importante asupra poporului ei, dar nu reuşea încă să înţeleagă tot ce va presupune acest eveniment. Însă înţelegea suficient de mult, încât să se minuneze de împrejurările uimitoare care i-au schimbat viaţa în mod radical.

1. Citeşte cântarea Mariei. Cum a apărut? De ce o cântă Maria? Ce elemente ale laudei şi închinării descoperim aici? Ce teme abordate până acum reapar în acest pasaj? Luca 1,46-55

Luca 1

46. Şi Maria a zis: „Sufletul meu măreşte pe Domnul

47. şi mi se bucură duhul în Dumnezeu, Mântuitorul meu,

48. pentru că a privit spre starea smerită a roabei Sale. Căci iată că de acum încolo, toate neamurile îmi vor zice fericită,

49. pentru că Cel Atotputernic a făcut lucruri mari pentru mine. Numele Lui este sfânt,

50. şi îndurarea Lui se întinde din neam în neam peste cei ce se tem de El.

51. El a arătat putere cu braţul Lui; a risipit gândurile pe care le aveau cei mândri în inima lor.

52. A răsturnat pe cei puternici de pe scaunele lor de domnie, şi a înălţat pe cei smeriţi.

53. Pe cei flămânzi i-a săturat de bunătăţi, şi pe cei bogaţi i-a scos afară cu mâinile goale.

54. A venit în ajutorul robului său Israel, căci Şi-a adus aminte de îndurarea Sa –

55. cum făgăduise părinţilor noştri – faţă de Avraam şi sămânţa lui în veac.”

Cântarea aceasta de laudă şi de închinare este plină de referiri şi de simboluri preluate din Vechiul Testament, singura Scriptură care îi era cunoscută Mariei. Ea Îi dă slavă Domnului şi recunoaşte călăuzirea Sa în viaţa ei şi în viaţa poporului ei. Referirea la Avraam este o reamintire a legământului pe care Domnul l-a făcut cu poporul Său; ea Îl laudă pe Dumnezeu pentru făgăduinţele Sale, pe care le consideră a fi speranţa ei şi a poporului ei într-un viitor mai bun.

Ea nu înţelegea tot ce presupunea experienţa aceasta, dar înţelegea suficient cât să vadă lucrarea Domnului. Pentru aceasta, ea Îi era recunoscătoare şi dornică să I se închine.

Ai observat în viaţa ta intervenţia Domnului prin minuni? E posibil ca Domnul să fi intervenit în mod minunat, iar tu să nu fi observat acest lucru, intervenţia Sa?

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO