„Fără Lege”

Studiul 1

Marti , 29 martie 2011

Un predicator spunea: „Isus mi-a schimbat viaţa. Am început o viaţă nouă şi sunt cu totul altfel decât până acum. Totuşi, după douăzeci şi cinci de ani de viaţă creştină, am învăţat din experienţă (o experienţă verificată prin Cuvântul lui Dumnezeu) un adevăr: dacă voi fi mântuit în cele din urmă, dacă voi reuşi să «rabd până la sfârşit», aşa cum a zis Isus, şi dacă voi intra în Împărăţia veşnică a lui Dumnezeu, atunci nu am nicio îndoială în mintea mea că voi fi mântuit doar datorită faptului că port haina neprihănirii lui Hristos, ţesută în războiul cerului, o haină care mă acoperă complet. Pot să birui păcatul şi, prin harul lui Dumnezeu, am avut multe biruinţe; pot să-mi îndrept defectele de caracter şi, prin harul lui Dumnezeu, am reuşit să îndrept multe dintre ele; pot să învăţ să iubesc tot felul de oameni, chiar şi pe duşmanii mei şi, prin harul lui Dumnezeu, învăţ să-i iubesc.

Cu toate acestea, am convingerea că niciunul dintre aceste lucruri nu este suficient. Dacă nu sunt acoperit cu neprihănirea lui Isus, o neprihănire care mi-a fost oferită prin credinţă, fără să se ţină seama de ascultarea mea de Lege, atunci, la sfârşitul celor o mie de ani, voi vă veţi afla pe zidurile cetăţii sfinte şi îmi veţi face cu mâna de departe, pentru că eu nu voi fi cu voi. Nu am cum să fiu cu voi”.

3. Ce ne spune Pavel în Romani 3,21-31? Îi dă Pavel dreptate predicatorului?

Romani 3

21. Dar acum s-a arătat o neprihănire pe care o dă Dumnezeu, fără lege – despre ea mărturisesc Legea şi Prorocii –

22. şi anume, neprihănirea dată de Dumnezeu, care vine prin credinţa în Isus Hristos, pentru toţi şi peste toţi cei ce cred în El. Nu este nicio deosebire.

23. Căci toţi au păcătuit şi sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu.

24. Şi sunt socotiţi neprihăniţi, fără plată, prin harul Său, prin răscumpărarea care este în Hristos Isus.

25. Pe El, Dumnezeu L-a rânduit mai dinainte să fie, prin credinţa în sângele Lui, o jertfă de ispăşire, ca să-Şi arate neprihănirea Lui; căci trecuse cu vederea păcatele dinainte, în vremea îndelungii răbdări a lui Dumnezeu;

26. pentru ca, în vremea de acum, să-Şi arate neprihănirea Lui în aşa fel, încât să fie neprihănit, şi totuşi să socotească neprihănit pe cel ce crede în Isus.

27. Unde este, dar, pricina de laudă? S-a dus. Prin ce fel de lege? A faptelor? Nu; ci prin legea credinţei.

28. Pentru că noi credem că omul este socotit neprihănit prin credinţă, fără faptele Legii.

29. Sau, poate, Dumnezeu este numai Dumnezeul iudeilor? Nu este şi al Neamurilor? Da, este şi al Neamurilor;

30. deoarece Dumnezeu este Unul singur, şi El va socoti neprihăniţi, prin credinţă, pe cei tăiaţi împrejur, şi tot prin credinţă şi pe cei netăiaţi împrejur.

31. Deci prin credinţă desfiinţăm noi Legea? Nicidecum. Dimpotrivă, noi întărim Legea.

Deşi Pavel se adresează aici unui anumit grup de oameni, ideea este valabilă pentru toţi oamenii, evrei sau păgâni. În prezent, ea are o importanţă deosebită pentru noi, adventiştii de ziua a şaptea, care credem în perpetuitatea Legii. Neprihănirea care ne mântuieşte, haina neprihănirii cu care noi, păcătoşii, avem nevoie să ne îmbrăcăm, este o neprihănire pe care Dumnezeu o dă „fără Lege”. Cu alte cuvinte, ea este neprihănirea lui Isus, neprihănirea vieţii Sale, neprihănirea care ne aduce „răscumpărarea care este în Hristos Isus”. Răscumpărarea este în El – se găseşte în El, nu în noi sau în păzirea Legii – şi devine a noastră prin credinţă.

Care a fost până acum experienţa ta în ce priveşte păzirea Legii? Ai avut vreodată simţământul că eforturile tale de ascultare te fac neprihănit înaintea lui Dumnezeu? Care sunt implicaţiile răspunsului tău? Pregăteşte-te să răspunzi la aceste întrebări în cadrul Şcolii de Sabat şi să-ţi argumentezi poziţia.

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO