Pentru studiul din această săptămână, citeşte: 1 Samuel 1; 2,1-11.21; Iov 2,12.13; Matei 6,19.20; Luca 12,16-21.

Sabat după-amiază

Text de memorizat: „Ana s-a rugat şi a zis: ‘Mi se bucură inima în Domnul, puterea mea a fost înălţată de Domnul; mi s-a deschis larg gura împotriva vrăjmaşilor mei, căci mă bucur de ajutorul Tău. Nimeni nu este sfânt ca Domnul, nu este alt Dumnezeu decât Tine, nu este stâncă aşa ca Dumnezeul nostru.” (1 Samuel 2,1.2)

Una dintre marile lupte interioare cu care se confruntă mulţi oameni este cea legată de simţământul valorii personale. Care este valoarea noastră în lumea aceasta? Ce poate să însemne viaţa unui om când există miliarde? Citim despre războaie în care au pierit milioane de oameni, adesea fără să lase nicio urmă. În fiecare zi, se nasc şi mor mii de oameni. Simţim că există forţe uriaşe asupra cărora nu avem niciun control, care pot să treacă peste noi şi peste visurile noastre aşa cum trece un camion peste un gândac de pe şosea. Cum putem să dobândim un simţământ al sensului şi scopului existenţei noastre, în toată această agitaţie puternică şi copleşitoare? Avem şi noi un astfel de simţământ?

Desigur, Biblia ne învaţă că avem o valoare, că suntem făpturi create după chipul lui Dumnezeu. Noi suntem importanţi, pentru că suntem importanţi pentru Dumnezeu. Ce contează ce cred alţii despre tine, dacă Dumnezeul care ţine întreaga lume în mâinile Sale te iubeşte? Dragostea Lui contează mai mult decât orice.

În săptămâna aceasta, vom studia viaţa Anei, o femeie care nu a avut nicio pretenţie la măreţia politică sau religioasă, şi vom surprinde o imagine a unui Dumnezeu care ne iubeşte personal şi îndeaproape, a unui Dumnezeu care ne spune că suntem importanţi, chiar dacă lumea ne spune că suntem „un nimeni”.

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO