3. Ce motiv ne prezintă Pavel în Romani 14,10 pentru a fi atenţi la felul în care îi judecăm pe alţii?

Romani 14

10 Dar pentruce judeci tu pe fratele tău? Sau pentruce dispreţuieşti tu pe fratele tău? Căci toţi ne vom înfăţişa înaintea scaunului de judecată al lui Hristos.

Uneori, avem tendinţa de a-i judeca pe alţii cu asprime şi chiar pentru lucruri pe care le facem şi noi. Totuşi, cât de adesea, lucrurile pe care le facem noi nu ni se par aşa de rele ca atunci când le fac alţii. Noi am putea să ne amăgim singuri, în ipocrizia noastră, dar nu şi pe Dumnezeu care ne-a avertizat: „Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi. Căci cu ce judecată judecaţi, veţi fi judecaţi; şi cu ce măsură măsuraţi, vi se va măsura. De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău şi nu te uiţi cu băgare de seamă la bârna din ochiul tău? Sau cum poţi zice fratelui tău: ‘Lasă-mă să scot paiul din ochiul tău’, şi, când colo, tu ai o bârnă într-al tău?’” (Matei 7,1-4).

4. Ce semnificaţie are declaraţia din Vechiul Testament, pe care Pavel o citează aici? Romani 14,11

Romani 14

11 Fiindcă este scris: ,,Pe viaţa Mea Mă jur, zice Domnul, că orice genunchi se va pleca înaintea Mea, şi orice limbă va da slavă lui Dumnezeu.„

Citatul din Isaia 45,23 susţine ideea că toţi trebuie să se înfăţişeze la judecată. „Orice genunchi” şi „orice limbă” înseamnă că fiecare este chemat individual. Fiecare va trebui să dea socoteală pentru viaţa şi faptele sale (vers.12). Nimeni nu poate să dea socoteală pentru altul. În sensul acesta important, noi nu suntem păzitorii fraţilor noştri.

Isaia 45

23 Pe Mine Însumi Mă jur, adevărul iese din gura Mea şi cuvîntul Meu nu va fi luat înapoi: orice genunchi se va pleca înaintea Mea, şi orice limbă va jura pe Mine.

5. Cum înţelegi ce spune Pavel în Romani 14,14?

Romani 14

14 Eu ştiu şi sînt încredinţat în Domnul Isus, că nimic nu este necurat în sine, şi că un lucru nu este necurat de cît pentru cel ce crede că este necurat.

Subiectul continuă să fie carnea animalelor jertfite idolilor, nu deosebirea dintre alimentele considerate curate şi cele necurate. Pavel spune că, în sine, nu este nimic greşit a mânca alimente care ar fi putut fi jertfite idolilor. În cele din urmă, ce este un idol? Nu este nimic (vezi 1 Corinteni 8,4). Prin urmare, cui îi pasă dacă un păgân a jertfit animalul unei statui, unei broaşte sau unui taur?

1 Corinteni 8

4 Deci, cît despre mîncarea lucrurilor jertfite idolilor, ştim că în lume un idol este tot una cu nimic, şi că nu este decît un singur Dumnezeu.

Nimeni nu ar trebui să fie determinat să-şi calce pe conştiinţă, chiar dacă acea conştiinţă este exagerat de sensibilă. Se pare că fraţii „puternici” în credinţă nu înţelegeau faptul acesta. Ei dispreţuiau conştiinciozitatea fraţilor „slabi” şi puneau nişte pietre de poticnire în calea lor.

Ai putea, în zelul tău pentru Domnul, să fii în pericolul de care ne avertizează Pavel aici? De ce trebuie să fii atent să nu încerci să fii conştiinţă pentru alţii, oricât de bune ar fi intenţiile tale?

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO