Nu da prilej de cădere
6. Citeşte Romani 14,15-23 (vezi şi 1 Corinteni 8,12.13). Rezumă esenţa cuvintelor lui Pavel. Ce principiu putem să învăţăm din pasajul acesta, pe care să-l aplicăm în toate domeniile vieţii noastre?
Romani 14
15 Dar dacă faci ca fratele tău să se mîhnească din pricina unei mîncări, nu mai umbli în dragoste! Nu nimici, prin mîncarea ta, pe acela pentru care a murit Hristos!
16 Nu faceţi ca binele vostru să fie grăit de rău.
17 Căci Împărăţia lui Dumnezeu nu este mîncare şi băutură, ci neprihănire, pace şi bucurie în Duhul Sfînt.
18 Cine slujeşte lui Hristos în felul acesta, este plăcut lui Dumnezeu şi cinstit de oameni.
19 Aşa dar, să urmărim lucrurile, cari duc la pacea şi zidirea noastră.
20 Să nu nimiceşti, pentru o mîncare, lucrul lui Dumnezeu. Drept vorbind, toate lucrurile sînt curate. Totuş, a mînca din ele, cînd faptul acesta ajunge pentru altul un prilej de cădere, este rău.
21 Bine este să nu mănînci carne, să nu bei vin şi să te fereşti de orice lucru, care poate fi pentru fratele tău un prilej de cădere, de păcătuire sau de slăbire.
22 Încredinţarea pe care o ai, păstrează -o pentru tine, înaintea lui Dumnezeu. Ferice de cel ce nu se osîndeşte singur în ce găseşte bine.
23 Dar cine se îndoieşte şi mănîncă, este osîndit, pentrucă nu mănîncă din încredinţare. Tot ce nu vine din încredinţare, e păcat.
1 Corinteni 8
12 Dacă păcătuiţi astfel împotriva fraţilor, şi le răniţi cugetul lor slab, păcătuiţi împotriva lui Hristos.
13 De aceea, dacă o mîncare face pe fratele meu să păcătuiască, nu voi mînca niciodată carne, ca să nu fac pe fratele meu să păcătuiască.
În versetele 17-20, Pavel pune diferite aspecte ale creştinismului într-o perspectivă corespunzătoare. Deşi alimentaţia este importantă, creştinii nu ar trebui să se certe cu privire la alegerea unora de a mânca vegetale, în loc de a mânca alimente cu carne care ar fi putut să fi fost jertfită idolilor. În schimb, ei ar trebui să se concentreze asupra neprihănirii, păcii şi bucuriei în Duhul Sfânt. Cum am putea să aplicăm ideea aceasta la subiectele despre alimentaţie din biserica noastră de astăzi? Oricât de mare binecuvântare ar putea să fie pentru noi mesajul despre sănătate şi îndeosebi învăţătura despre alimentaţie, nu toţi înţeleg subiectul acesta în acelaşi fel, iar noi trebuie să respectăm deosebirile de opinie.
7. În versetul 22, Pavel adaugă un îndemn foarte interesant. Ce avertizare este aici? Cum echilibrează aceasta restul celor spuse de el în context?
Ai auzit vreodată pe cineva spunând: „Nu este treaba nimănui ce mănânc eu, cu ce mă îmbrac sau care sunt distracţiile mele”? Oare este adevărat? Nimeni nu trăieşte într-un vid. Faptele noastre, cuvintele şi chiar alimentaţia noastră pot să-i influenţeze pe alţii fie spre bine, fie spre rău. Nu este greu să înţelegem cum. Cineva care te respectă şi te vede făcând ceva „greşit” va putea fi influenţat de exemplu tău să facă acelaşi lucru. Noi ne amăgim singuri, crezând că nu este aşa. În calitate de creştini, noi avem o responsabilitate unii faţă de alţii, iar dacă exemplul nostru poate să ducă pe cineva în rătăcire, suntem vinovaţi.
Ce fel de exemplu dai tu? Te-ai simţi bine ca alţii, îndeosebi tinerii sau noii credincioşi, să urmeze exemplul tău în toate domeniile? Ce îţi spune răspunsul despre tine însuţi?
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO
