6. Ce principii cu privire la adevăr, teologie şi credinţă putem să desprindem din salutul adresat de Pavel bisericii din Roma? Romani 1,7

Romani 1

7 Deci, vouă tuturor, cari sînteţi prea iubiţi ai lui Dumnezeu în Roma, chemaţi să fiţi sfinţi: Har şi pace dela Dumnezeu, Tatăl nostru, şi dela Domnul Isus Hristos!

Preaiubiţi ai lui Dumnezeu. Deşi este adevărat că Dumnezeu iubeşte lumea, El îi iubeşte într-un mod aparte pe aceia care L-au ales şi care au răspuns la dragostea Sa. Vedem acest lucru în sfera omenească. Noi îi iubim în mod deosebit pe aceia care ne iubesc, iar simţămintele sunt reciproce. Dragostea cere un răspuns. Când răspunsul nu vine, exprimarea deplină a dragostei este limitată.

Chemaţi să fiţi sfinţi. În unele traduceri, expresia „să fiţi” este scrisă cu italice, adică traducătorii au adăugat cuvintele. Totuşi, ele pot fi lăsate la o parte, fără să afecteze semnificaţia. Dacă sunt omise, rămâne expresia „chemaţi sfinţi”, adică „desemnaţi sfinţi”.

Sfinţi este traducerea termenului grecesc hagioi, care înseamnă literal „cei sfinţi”. Sfânt înseamnă „consacrat”. Un sfânt este un om care a fost „pus deoparte” de Dumnezeu. Se poate să mai aibă o cale lungă de parcurs până la sfinţire, dar faptul că L-a ales pe Hristos ca Domn îl desemnează ca sfânt din punct de vedere al semnificaţiei biblice a termenului.

7. Pavel spune că ei erau „chemaţi să fie sfinţi”. Înseamnă aceasta că unii nu sunt chemaţi? Cum ne ajută Efeseni 1,4; Evrei 2,9 şi 2 Petru 3,9 să înţelegem ce vrea să spună Pavel?

Efeseni 1

4 În El, Dumnezeu ne -a ales înainte de întemeierea lumii, ca să fim sfinţi şi fără prihană înaintea Lui, dupăce, în dragostea Lui,

Evrei 2

9 Dar pe Acela, care a fost făcut ,,pentru puţină vreme mai pe jos decît îngerii„, adică pe Isus, Îl vedem ,,încununat cu slavă şi cu cinste„, din pricina morţii, pe care a suferit -o; pentruca, prin harul lui Dumnezeu, El să guste moartea pentru toţi.

2 Petru 3

9 Domnul nu întîrzie în împlinirea făgăduinţei Lui, cum cred unii; ci are o îndelungă răbdare pentru voi, şi doreşte ca nici unul să nu piară, ci toţi să vină la pocăinţă.

Vestea cea mare a Evangheliei este că moartea lui Hristos este universal valabilă – El a murit pentru toţi oamenii. Toţi au fost chemaţi să fie mântuiţi prin El, „chemaţi să fie sfinţi” chiar înainte de întemeierea lumii. Intenţia iniţială a lui Dumnezeu a fost ca întreaga omenire să găsească mântuirea în Isus. Focul final al iadului a fost rânduit numai pentru Diavol şi îngerii lui (Matei 25,41). Faptul că unii nu îşi însuşesc ce le-a fost oferit nu face ca darul să fie mai puţin bun, aşa cum nici faptul că unii fac greva foamei într-o piaţă nu face ca bunurile de acolo să fie mai puţin bune.

Matei 25

41 Apoi va zice celor dela stînga Lui: ,Duceţi-vă dela Mine, blestemaţilor, în focul cel vecinic, care a fost pregătit diavolului şi îngerilor lui!

Chiar înainte de întemeierea lumii, Dumnezeu te-a chemat să fii mântuit prin El. De ce să îngădui vreunui lucru, indiferent care, să te reţină de la primirea chemării?

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO