Roada Duhului este bunătatea

Pentru studiul din această săptămână, citeşte: 2 Sam. 9,1-13; Prov. 15,1-5; 25,11-15; Mat. 5,43-48; Luca 6,35.38; Efes. 4,32; Col. 3,12-14.

Sabat după-amiază

Text de memorizat: „Astfel dar, ca nişte aleşi ai lui Dumnezeu, sfinţi şi preaiubiţi, îmbrăcaţi-vă cu o inimă plină de îndurare, cu bunătate, cu smerenie, cu blândeţe, cu îndelungă răbdare.” (Coloseni 3,12)

Când Pavel descrie cum se poartă dragostea, primul lucru care îi vine în minte este răbdarea: „Dragostea este îndelung răbdătoare” (1 Cor.13,4). Imediat după răbdare, el scrie că dragostea este „plină de bunătate”, arătând că dragostea şi bunătatea sunt atât de strâns legate una de cealaltă, încât fără bunătate, niciun lucru nu este făcut cu dragoste!

Am văzut că răbdarea este o stăpânire de sine, o reţinere izvorâtă din dragoste. Bunătatea, pe de altă parte, implică o exprimare mai activă a dragostei. Adeseori, răbdarea se poate manifesta prin a nu face nimic; bunătatea, în schimb, se manifestă prin ceea ce spunem sau facem, prin felul în care spunem sau facem un anumit lucru şi, chiar mai important decât atât, prin motivul pentru care spunem sau facem acel lucru.

Manifestarea bunătăţii stă în puterea oricui, chiar dacă aceasta cere timp şi energie. Bunătatea se exprimă pe mai multe căi. Şi, asemenea rudei ei, „dragostea”, conţine în sine o putere incredibilă; în sine şi prin sine, ea dă mărturie cu privire la cum este Dumnezeul nostru.

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO