„Poate că de acum înainte va face roadă” (Luca 13,9)

Între anii 1730 şi 1740, coloniile americane din Maine, Georgia, au trăit o redeşteptare religioasă, cunoscută sub numele de Marea Trezire. Jonathan Edwards a fost unul dintre conducătorii acestei mişcări de înnoire spirituală. În luna iulie a anului 1741, el a ţinut o predică intitulată „Păcătoşi, în mâna unui Dumnezeu mânios”, expresie care, pentru unii, a devenit un simbol al înfăţişării mohorâte, nemiloase şi chinuite a multora dintre creştini. În ciuda polemicii, această predică a exprimat adevărul în ceea ce priveşte greutatea îngrozitoare a păcatului, atitudinea pe care o are un Dumnezeu infinit de sfânt faţă de păcat şi certitudinea unei zile a judecăţii.

7. Citeşte Ioan 15,1-10. Ce echilibru prezintă Isus aici, în contextul aducerii de roade?

1 Eu sunt adevărata viţă, şi Tatăl Meu este vierul.
2 Pe orice mlădiţă, care este în Mine şi n-aduce rod, El o taie; şi pe orice mlădiţă care aduce rod, o curăţă, ca să aducă şi mai multă rod.
3 Acum voi sunteţi curaţi, din pricina cuvântului, pe care vi l-am spus.
4 Rămâneţi în Mine, şi Eu voi rămâne în voi. După cum mlădiţa nu poate aduce rod de la sine, dacă nu rămâne în viţă, tot aşa nici voi nu puteţi aduceţi rod, dacă nu rămâneţi în Mine.
5 Eu sunt Viţa, voi sunteţi mlădiţele. Cine rămâne în Mine, şi în cine rămân Eu, aduce mult rod; căci despărţiţi de Mine, nu puteţi face nimic.
6 Dacă nu rămâne cineva în Mine, este aruncat afară, ca mlădiţa neroditoare, şi se usucă; apoi mlădiţele uscate sunt strânse, aruncate în foc, şi ard.
7 Dacă rămâneţi în Mine, şi dacă rămân în voi cuvintele Mele, cereţi orice veţi vrea, şi vi se va da.
8 Dacă aduceţi mult rod, prin aceasta Tatăl Meu va fi proslăvit; şi voi veţi fi astfel ucenicii Mei.
9 Cum M-a iubit pe Mine Tatăl, aşa v-am iubit şi Eu pe voi. Rămâneţi în dragostea Mea.
10 Dacă păziţi poruncile Mele, veţi rămâne în dragostea Mea, după cum şi Eu am păzit poruncile Tatălui Meu, şi rămân în dragostea Lui.

Să observăm că, pe de o parte, Mântuitorul spune că, dacă rămânem în El, vom aduce multă roadă – rezultat al faptului că suntem mântuiţi de El. Aceasta înseamnă că, dacă rămânem în El, prin credinţă, avem siguranţa mântuirii datorită neprihănirii Sale, care ne este garantată. În acelaşi timp, El ne avertizează că, dacă nu rămânem în El, nu vom aduce roadă, iar cei care nu aduc roadă se vor usca şi, în cele din urmă, vor fi aruncaţi în foc, pentru a fi arşi (Vezi 2 Petru 3,9).

9 Domnul nu întârzie în împlinirea făgăduinţei Lui, cum cred unii; ci are o îndelungă răbdare pentru voi, şi doreşte ca nici unul să nu piară, ci toţi să vină la pocăinţă.

8. Care este lecţia pe care trebuie să o învăţăm din parabola pe care a spus-o Isus în Luca 13,7-9?

7 Atunci a zis vierului: ,Iată că sunt trei ani, de când vin şi caut rod în smochinul acesta, şi nu găsesc. Taie-l. La ce să mai cuprindă şi pământul degeaba?’
8 ,Doamne’, i-a răspuns vierul, ,mai lasă-l şi anul acesta; am să-l sap de jur împrejur, şi am să-i pun gunoi la rădăcină.
9 Poate că de acum înainte va face rod; dacă nu, îl vei tăia.”

Ideea subliniată aici nu este aceea a mântuirii prin aducerea de roadă, idee care nu ar fi decât o altă formă a concepţiei mântuirii prin fapte. Noi nu suntem mântuiţi prin aducerea de roadă; roada pe care o aducem nu face altceva decât să descopere realitatea mântuirii pe care o avem deja în Isus, prin credinţa în El. Aducerea de roadă este o expresie a mântuirii, nu un mijloc de a o obţine. Este esenţial să înţelegem această diferenţă. Dacă nu o facem, mai devreme sau mai târziu fie vom deveni mândri de ceea ce considerăm a fi roada noastră minunată, fie vom renunţa, disperaţi, la ceea ce pare a fi o recoltă teribil de săracă.

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO