„Ca să aducă şi mai multă roadă” (Ioan 15,2)
6. „Pe orice mlădiţă care este în Mine şi n-aduce roadă, El o taie şi pe orice mlădiţă care aduce roadă, o curăţeşte, ca să aducă şi mai multă roadă.” (Ioan 15,2) Ce este, propriu-zis, acest proces de tăiere? Cum ai trăit personal această experienţă? Când s-a încheiat acest proces specific, ce aspecte ale vieţii tale au fost altfel decât înainte ca el să înceapă?
De fiecare dată, la sfârşitul sezonului, fermierul se întoarce în vie şi taie şi îndepărtează cea mai mare parte din viţă. El trebuie să fie foarte atent, deoarece recolta anului următor depinde în mod direct de părţile alese ca să rămână. Secretul acestui proces de tăiere este echilibrul dintre rod şi viţă. Unul creşte pe seama celeilalte. Dacă se împovărează planta pentru că nu au fost îndepărtate suficiente mlădiţe, în anul următor creşterea va fi slabă şi rodul va fi de calitate inferioară. Măiestria vierului stă în a găsi echilibrul potrivit.
„Dumnezeu îi aduce pe oameni în situaţii de încercare pentru a vedea dacă ei se încred într-o putere din afara lor şi mai presus de ei. El nu vede lucrurile aşa cum le vede omul. Adeseori, El trebuie să rupă legăturile omeneşti şi să schimbe ordinea pe care omul a stabilit-o şi pe care el o consideră perfectă. Ceea ce omul consideră că este în interesul său spiritual şi vremelnic poate să difere de experienţa pe care el ar trebui să o aibă, ca să fie un urmaş al lui Hristos. Concepţia lui cu privire la propria valoare poate să fie mult diferită de realitate.
Pretutindeni, pe drumul de la pământ la cer, sunt aşezate ocazii de punere la probă. Din acest motiv, drumul spre cer este numit calea cea îngustă. Caracterul trebuie pus la probă; altfel, ar exista mulţi creştini falşi care ar păstra o aparenţă de religie până când aceasta ar intra în conflict cu înclinaţiile lor, cu dorinţa lor de a-şi urma propria cale, cu mândria şi cu ambiţiile lor. Atunci când, cu îngăduinţa Domnului, asupra lor vin încercări grele, lipsa religiei autentice, a blândeţii şi a umilinţei lui Hristos descoperă că în ei Duhul Sfânt nu Şi-a făcut lucrarea.” – Ellen G. White, In Heavenly Places, pag. 266.
Ai trecut vreodată prin vreo încercare care să-ţi pună serios la probă credinţa, chiar până acolo încât ai ajuns să te întrebi dacă ai, într-adevăr, credinţă? Privind în urmă, ce lecţii ar fi trebuit să înveţi din acea experienţă? Mai important decât atât, ce ai învăţat, în mod real, din ea?
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO