Şi marii oameni ai credinţei pot să cadă

Când nu a mai fost apă în tabăra lui Israel de la Cades-Barnea, israeliţii au avut marea ocazie de a cere ajutor de la Dumnezeu. El le purtase mereu de grijă până atunci. Exista vreun motiv să Se fi schimbat? Nu exista, dar ei au dat imediat uitării experienţele trecute şi s-au dus la Moise şi la Aaron cu nemulţumirile lor, ca întotdeauna.

1. Ce i-a poruncit Domnul lui Moise să facă şi ce a făcut el? De ce acest slujitor smerit, credincios şi consacrat al lui Dumnezeu a dat dovadă de o lipsă de încredere şi credinţă care nu-i era caracteristică? Numeri 20,1-13.

Dintr-un anumit punct de vedere, ne este uşor să înţelegem supărarea lui Moise. În primul rând, tocmai îşi înmormântase sora şi, fără îndoială, încă mai suferea din această cauză. În al doilea rând, cum putea să mai suporte să audă, în esenţă, aceeaşi nemulţumire cu care veniseră la el părinţii lor în urmă cu ani de zile? Cu toate acestea, Domnul a socotit că purtarea lui nu avea nicio scuză.

„Apa a ţâşnit cu îmbelşugare spre a satisface setea mulţimii. Dar se făcuse un mare rău. Moise a vorbit cu un spirit iritat. […] Dar, când cu de la sine putere şi-a luat asupra sa sarcina de a-i acuza, el L-a întristat pe Duhul lui Dumnezeu şi nu a făcut decât rău poporului. Lipsa lui de răbdare şi stăpânire de sine era vădită. În felul acesta, poporului i s-a dat ocazie să se întrebe dacă acţiunile şi comportarea lui din trecut fuseseră sub conducerea lui Dumnezeu sau nu şi astfel să-şi scuze propriile păcate. Atât Moise, cât şi ei Îl ofensaseră pe Dumnezeu. Purtarea lui, spuneau ei, merita de la început să fie supusă criticii şi condamnării. Acum ei au găsit pretextul pe care-l căutau pentru a respinge toate mustrările pe care Dumnezeu le trimitea prin slujitorul Său.” – Ellen G. White, Patriarhi şi profeţi (ediţia 1999), pag. 425.

Chiar şi cei mai credincioşi şi mai zeloşi slujitori ai Domnului trebuie să fie atenţi. Ceea ce face ca păcatul acesta să fie şi mai grav este faptul că el a fost comis de un om care beneficiase de multe privilegii. Să ne gândim la cât de mult cunoscuse Moise din puterea lui Dumnezeu; la toate minunile la care fusese, rând pe rând, martor. În ciuda tuturor acestor lucruri, el şi-a permis să se înalţe pe sine şi să se poarte ca un stăpânitor! Iată o avertizare serioasă pentru fiecare dintre noi!

Gândeşte-te la o situaţie în care ai simţit că se întrece măsura şi te-ai purtat cum nu s-ar fi cuvenit. Ţi-ai fi dorit să fi putut da timpul înapoi şi să repari greşeala? Ce lecţii ai învăţat din acest incident, astfel încât să nu mai repeţi aceeaşi greşeală?

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO