Cerem după voia Lui (1 Ioan 5,14-17)
4. Citeşte 1 Ioan 5,14. Ce făgăduinţă avem aici? Ce înseamnă ea pentru noi?
1 Ioan 5
14 Îndrăzneala pe care o avem la El este că, dacă cerem ceva după voia Lui, ne ascultă.
Putem veni la Dumnezeu cu toate bucuriile, poverile şi cererile noastre. Putem să-I spunem că nu mai avem bani. Putem să-I spunem că avem probleme cu copiii şi că avem nevoie de intervenţia Sa. Putem să-I spunem că suntem grav bolnavi şi că avem nevoie de vindecare. Ne va trimite El un cec, îi va îndrepta pe copiii noştri sau ne va vindeca de boală? Nu neapărat. Când S-a rugat în Ghetsimani, Isus a adăugat cuvintele „facă-se voia Ta” (Mat. 26,42), iar Dumnezeu nu L-a izbăvit de moartea pe cruce.
Matei 26
42 S-a depărtat a doua oară şi S-a rugat, zicând: „Tată, dacă nu se poate să se îndepărteze de Mine paharul acesta, fără să-l beau, facă-se voia Ta!”
Totuşi, dacă ne mărturisim păcatele şi cerem iertare, Dumnezeu nu ne înscrie pe lista de aşteptare; dimpotrivă, putem avea încrederea că, la ridicarea de pe genunchi, suntem iertaţi. Dacă Îi cer să mă primească în familia Sa, fiindcă Îl primesc pe Isus ca Mântuitor şi Domn, Dumnezeu va răspunde imediat la rugăciunea mea. De fiecare dată când cerem împlinirea voinţei lui Dumnezeu, aşa cum ne este descoperită în Scriptură – într-o poruncă sau într-o făgăduinţă –, ştim că primim răspuns la rugăciune. În cazurile în care nu ştim exact cum ne va conduce Dumnezeu, ar trebui să adăugăm la rugăciunile noastre „facă-se voia Ta” şi să avem încredere că Domnul va face ce crede că este mai bine.
1 Ioan 5,16.17 nu este un pasaj uşor de înţeles. Cercetătorii au păreri împărţite (unii spun că este vorba despre păcatul împotriva Duhului Sfânt). Se ştie că orice păcat este fărădelege şi că nu poate fi justificat sau tolerat. Dar despre ce distincţie între păcate vorbeşte Ioan aici? Nu este uşor să răspundem la întrebarea aceasta. În orice caz, putem fi siguri că Ioan nu minimalizează aici gravitatea păcatului.
1 Ioan 5
16 Dacă vede cineva pe fratele său săvârşind un păcat care nu duce la moarte, să se roage; şi Dumnezeu îi va da viaţa, pentru cei ce n-au săvârşit un păcat care duce la moarte. Este un păcat care duce la moarte; nu-i zic să se roage pentru păcatul acela.
17 Orice nelegiuire este păcat; dar este un păcat care nu duce la moarte.
Cu toţii am avut anumite rugăciuni care au rămas fără răspuns. Ne-a murit cineva drag, deşi ne-am rugat. Am pierdut un loc de muncă, deşi ne-am rugat. În unele situaţii, am observat că a fost mai bine că nu am primit răspuns la rugăciune aşa cum am fi vrut. În alte situaţii, viaţa nu ni se pare altceva decât o continuă dezamăgire, durere şi suferinţă. Ce să facem în aceste situaţii? Cum putem să trăim mai departe prin credinţă şi cu încredere în Dumnezeu, când lipsa răspunsului la rugăciune ne face să fim trişti, dezamăgiţi şi chiar să ne îndoim?
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO
