Reabilitarea poporului lui Dumnezeu

3. Citeşte Evrei 9,27.28 şi 1Corinteni 15,51-54 . Ce ni se înfăţişează în aceste versete şi ce speranţă ne inspiră ele ?

_________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________

Împlinirea speranţei noastre finale în Hristos constă , în primul rând , în transformarea radicală a naturii umane(1Cor.15,53), când vom scăpa de firea noastră stricată şi deformată şi vom primi o fire nedenaturată şi nepervertită de păcat. De asemenea , vom scăpa de moarte .

În al doilea rând , împlinirea speranţei noastre , la a Doua Venire , va consta în înlăturarea prezenţei răului în toate formele ei. Datorită acestui lucru , viaţa noastră va arăta cu totul altfel , în ea nu va mai exista nici urmă de păcat. Starea socială păcătoasă , care există în orice ţară şi în orice cultură , va fi înlocuită cu condiţiile create la început de Dumnezeu pentru neamul omenesc.

În al treilea rând , împlinirea speranţei creştine , la revenirea lui Hristos , va consta într-o relaţie neîntreruptă , nestingherită şi directă cu Mântuitorul nostru. Credincioşii aşteaptă cu nerăbdare timpul când vor trăi în prezenţa nemijlocită a Mântuitorului lor , fără să mai fie despărţiţi vreodată de El(1Tes.4,17). Unirea permanentă cu Domnul şi Răscumpărătorul nostru va îmbogăţii calitatea vieţii oamenilor într-o masură pe care nu o putem anticipa acum.

În final , împlinirea speranţei advente , la a Doua Venire , va consta în refacerea relaţiilor sociale armonioase. A Doua Venire va fi o ocazie de reunire , de revedere. Despărţirea de cei dragi din cauza puterii morţii ia sfârşit prin puterea re-creatoare a Mântuitorului(1Cor.15,54-57). Speranţa individuală se uneşte aici cu speranţa colectivă a acelora care , de-a lungul veacurilor , au murit în Hristos cu credinţa în făgăduinţele lui Dumnezeu. Aceasta este finalizarea împăcării care nu va mai fi ameninţată de apariţia păcatului .

De ce sunt importante pentru noi făgăduinţele de mai sus ? Cum ar arăta credinţa noastră fără ele ? De ce trebuie ca speranţa noastră să fie de sus, adică să treacă dincolo de tot ce ne oferă lumea prezentă , indiferent de binele pe care dorim să îl facem aici ?

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO