1. Ce ne spun cuvintele „La început, Dumnezeu a făcut…” (Gen. 1,1) despre natura lui Dumnezeu? Geneza 21,33; Psalmi 90,2
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________

Ne este dificil să înţelegem ideea de veşnicie. Noi suntem nişte fiinţe mărginite (cel puţin în viaţa aceasta). Ştim că vom muri. De altfel, totul în jurul nostru este trecător: astăzi este, mâine nu mai este. În lumea aceasta, aproape totul a avut un început şi va avea un sfârşit. Dar ideea că Dumnezeu nu a avut niciodată un început şi că nu are nici sfârşit nu este uşor de înţeles pentru mintea noastră, atât de obişnuită să gândească limitat.

2. La ce persoană din Noul Testament este aplicat pasajul din Psalmi 102,25-27? Evrei 1,10-12. Ce mesaj ne transmite acest pasaj împreună cu cel din Psalmi 90,2, despre existenţa lui Dumnezeu?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________

Întrucât Dumnezeu este veşnic şi a existat înainte de toate fiinţele create, înţelegem că El există prin Sine Însuşi. Spre deosebire de Dumnezeu, fiinţele create nu există prin ele însele. Cu toţii avem nevoie de aer, de apă şi de hrană, ca să rămânem în viaţă (Gen. 1,29), pe când Dumnezeu nu are nevoie de nimic ca să existe. De-a lungul veşniciei, înainte ca El să creeze vreun lucru, nu a existat nimic altceva, în afară de Dumnezeu. Prin urmare, El a existat prin Sine, fără să depindă de nimic. El Însuşi este viaţa. Şi numai Cel care este viaţă în Sine, Cel veşnic, Cel care există prin Sine, le poate reda păcătoşilor pocăiţi viaţa. Viaţa creată, prezentă şi viitoare, vine în întregime de la Dumnezeu, marele Dătător al vieţii (Vezi Ioan 1,4; 1 Ioan 5,11.12). Noi suntem dependenţi de El în toate privinţele.

Gândeşte-te în ce măsură este viaţa ta prezentă dependentă de Dumnezeu. Atunci cu cât mai mult eşti dependent de El pentru viaţa veşnică! Te ajută acest gând al dependenţei să nutreşti simţământul umilinţei? De ce este aroganţaatât de respingătoare în ochii lui Dumnezeu?

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO