Studiu suplimentar
Citeşte Ellen G. White, Profeţi şi regi, cap. 25 – „Chemarea lui Isaia”.
„Această asigurare de împlinire finală a planului lui Dumnezeu a adus curaj inimii lui Isaia. Ce importanţă are dacă puterile se rânduiesc împotriva lui Iuda? Ce importanţă are dacă robul Domnului întâmpină împotrivire şi rezistenţă? Isaia Îl văzuse pe Împăratul, Domnul oştirilor; el auzise cântarea serafimilor: ’Tot pământul este plin de slava Lui’; avea făgăduinţa că soliile lui Iehova către Iuda cel apostaziat vor fi însoţite de puterea convingătoare a Duhului Sfânt şi prorocul a fost întărit pentru lucrarea care-i stătea înainte (Isaia 6,3). În tot timpul misiunii lui lungi şi grele a dus cu el amintirea acestei viziuni. Timp de şaizeci de ani sau mai mult a stat înaintea copiilor lui Iuda ca un proroc al nădejdii, devenind mai curajos şi mai îndrăzneţ în profeţiile sale cu privire la biruinţa viitoare a bisericii.” – Ellen G. White, „Chemarea lui Isaia”, Advent Review and Sabbath Herald, 11 martie, 1915
„Îndemnurile prorocului adresate lui Iuda, de a privi la viul Dumnezeu şi de a primi darurile Sale pline de îndurare, n-au fost zadarnice. Au fost unii care au luat aminte şi care s-au întors de la idolii lor la închinarea la Iehova. Au învăţat să vadă în Făcătorul lor dragoste, milă şi compătimire duioasă. Şi în zilele care aveau să vină în istoria lui Iuda, când numai o rămăşită avea să fie lăsată în ţară, cuvintele prorocului urmau să-şi aducă rodul într-o reformă hotărâtă. ’În ziua aceea’, declara Isaia, ’omul se va uita spre Făcătorul său şi ochii i se vor întoarce spre Sfântul lui Israel; nu se va mai uita spre altare, care sunt lucrarea mâinilor lui, şi nu va mai privi la ce au făcut degetele lui, la idolii Astarteei şi la stâlpii închinaţi soarelui’ (Isaia 17,7.8).” – Ellen G. White, Profeţi şi regi, pag. 320
Întrebări pentru discuţie
– De ce profetul nu se bucură de popularitate? Ce s-ar întâmpla dacă Isaia ar lucra ca profet în Biserica Adventistă? Ce crezi că ne-ar spune? Care e concepţia noastră despre Ellen G. White? Nu cumva avem faţă de ea aceeaşi atitudine pe care au avut-o copiii lui Israel faţă de profeţii lor?
– Care este rolul nostru în cadrul Misiunii Globale? Cum păstrăm echilibrul între nevoile bisericii locale – planurile şi responsabilităţile noastre misionare – şi chemarea divină de a duce această solie întregii lumi?
Rezumat: Profetul Isaia a acceptat o misiune nepopulară şi, în multe privinţe, lipsită de satisfacţii. A fost, totodată, o misiune care s-a încheiat cu tăierea lui în două cu fierăstrăul. Şi totuşi, prin lucrarea lui au fost schimbate vieţi, iar puterea cuvintelor lui se simte şi astăzi.
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO
