Creștinul și lumea
Nu iubiți lumea, nici lucrurile din lume!
1 Ioan 2:15
Ce valoare are cu adevărat lumea aceasta? Pentru unii, lumea noastră este tot ce există: Bucură-te de viață și de lume, nu renunța la ea!, spun ei. La extrema cealaltă sunt cei care renunţă la lume şi caută să scape de ea. Călugării se lipsesc de averi şi de bunuri şi caută să se dovedească biruitori asupra lucrurilor preţuite de lume. Ei se izolează de oameni, uitând cum Şi-a arătat Domnul Hristos dragostea faţă de aceştia. Consacrarea călugărilor ne stârneşte admiraţia, dar ne lasă impresia că noi nu avem decât şanse mici la mântuire.
Care ar trebui să fie atitudinea noastră faţă de lume? Noi ar trebui să ne distanţăm de relele din lume şi de valorile ei. Ar trebui să ducem o viaţă de biruinţă asupra lumii, asupra firii pământeşti şi asupra Diavolului. Nu încape îndoială că aceia care se dedică rugăciunii şi meditaţiei sunt plăcuţi lui Dumnezeu, dar prin lucrurile acestea nu putem câştiga favoarea Sa.
Noi suntem chemaţi să ieşim de sub stăpânirea lucrurilor pământeşti şi să întrebuinţăm totul spre slava lui Dumnezeu. Suntem chemaţi să fim stăpâni peste toate lucrurile, şi nu sclavi. Aceia care trăiesc cu impresia că mântuirea şi neprihă- nirea vin ca urmare a tăgăduirii de sine, a renunţării la toate lucrurile din lumea aceasta, nu le vor găsi. Sacrificiul creştin este întotdeauna un semn al slujirii din iubire. Noi renunţăm la noi înşine şi le slujim semenilor noştri urmând exemplul Domnului Hristos. Atitudinea noastră faţă de lume nu este aceea de a ne înălţa deasupra ei, nici aceea de a câştiga bogăţii materiale din ea (nu în primul rând), ci de a-i iubi pe oamenii din ea aşa cum i-a iubit Hristos şi de a căuta mântuirea lor.
Noi îi iubim pe oameni deoarece viaţa creştină este singurul lucru într-adevăr valoros. Dacă îl eliminăm pe Hristos, nimic nu mai e valoros, iar lumea nu mai are viitor. Sensul vieţii şi valoarea lumii pot fi observate cel mai clar în gestul Domnului nostru de a coborî pe pământul acesta.
El a venit pentru a aşeza toate lucrurile la locul cuvenit, pentru a-l readuce pe om la valoarea sa superioară, pentru a aduce împăcare între el şi Dumnezeu. Putem strânge averi fără Hristos, putem îmbunătăţi calitatea vieţii oamenilor, dar toate acestea nu au niciun folos, întrucât, fără El, în final toţi vom pieri. Hristos iubeşte oamenii şi doreşte să-i mântuiască. Aceasta ar trebui să fie şi atitudinea noastră faţă de lume!
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO
