„Cum v-am iubit Eu” (1)
Vă dau o poruncă nouă: Să vă iubiţi unii pe alţii; cum v-am iubit Eu, aşa să vă iubiţi şi voi unii pe alţii.
(Ioan 13:34)
Noi suntem chemaţi să iubim cum a iubit Domnul Hristos. Prima transformare pe care o realizează Evanghelia este transformarea noastră în creştini capabili să oferim iubire. În acest fel, devenim în stare să dăruim o iubire aleasă, altruistă, blândă şi iertătoare, care va exercita o putere de atracţie irezistibilă asupra altora.
Hristos ne măreşte capacitatea de a iubi. Diavolul, dimpotrivă, o micşorează, o înjoseşte şi îi răpeşte nobleţea. Toate formele de pervertire a dragostei vin de la cel rău. Hristos nu ne scade puterea de a iubi, ci ne-o sporeşte.
Nimeni nu a apreciat mai mult ca Domnul Isus iubirea de care poate da dovadă un om. El a acceptat-o înaintea Sa pe o femeie desfrânată, condamnând păcatul şi oferind scăpare păcătosului; S-a făcut prieten cu tâlharul răstignit alături de El; l-a iertat cu bucurie pe Petru, care L-a trădat; de asemenea, S-a rugat pentru cei care L-au răstignit. El preferă mai degrabă un păcătos care iubeşte, decât un „sfânt” lipsit de suflet.
Să reţinem că, deşi nu suntem în stare să iubim aşa cum a iubit Hristos, putem totuşi să ne predăm Lui şi să-l lăsăm pe El să aşeze în noi dragostea Sa. Iar când Îi vom permite Lui să ne iubească, vom fi şi noi capabili să-i iubim pe alţii.
„Noi Îl iubim pentru că El ne-a iubit întâi” (1 Ioan 4:19). „Roada Duhului„. este dragostea” (Galateni 5:22).
Iubirea şi compasiunea faţă de oameni îşi trag seva din relaţia noastră cu Domnul Isus. În ocazia primei întâlniri pe care a avut-o cu ucenicii după înviere, Hristos l-a supus pe Petru unui test:„Simone, fiul lui Iona, Mă iubeşti tu mai mult decât aceştia? … Paşte oiţele Mele” (Ioan 21:15,16). Ca să-i putem iubi pe oameni, este necesar ca mai întâi să-l iubim pe Domnul.
Domnul Hristos este bucuros să ne răscumpere şi să ne transforme în oameni capabili să iubească. Dragostea Sa ne iartă toate păcatele. Dragostea Sa iese biruitoare asupra egoismului nostru şi asupra lipsei noastre de răbdare, asupra duşmăniei şi resentimentelor noastre, asupra geloziei şi invidiei noastre. Dragostea Sa înlătură din viaţa noastră toate impedimentele şi ne face în stare să ne purtăm faţă de Dumnezeu şi faţă de semenii noştri cu iubire. La ce ne gândim mai mult? La afacerile noastre, la banii noştri, la plăcerile noastre sau la oamenii care au nevoie să cunoască dragostea lui Dumnezeu prin noi şi să fie răscumpăraţi de ea?
