Amânări providențiale
Nădăjduieşte în Domnul! Fii tare, îmbărbătează-ţi inima şi nădăjduieşte în Domnul!
(Psalmii 27:14)
Lăsam în urmă Londra, după o întâlnire a femeilor din multe ţări ale Europei, şi inima mea dădea pe dinafară de atâtea binecuvântări pe care le primisem şi de viziunea pe care o împărtăşisem. Când am ajuns la aeroport, un anunţ mi-a atras atenţia: Zborul 923 la Washington D.C. avea întârziere din cauza ceţii. M-am gândit imediat: Câte ore va trebui să aştept până ajung acasă? De ce întârzieri? De ce acum? Nimănui nu-i plac anunţurile despre întârzieri când tot ce visează este să ajungă acasă.
În orice caz, ca pasageră care a suferit atâtea anulări, amânări şi reprogramări de zboruri, am ajuns la concluzia că Dumnezeu este Cel care îmi călăuzeşte paşii. A devenit foarte interesant de urmărit pe cine aşază Dumnezeu lângă mine la poartă sau în avion ori într-un restaurant de aeroport – din cauza unei amânări neaşteptate.
Ştim că Iosif a rămas doi ani în închisoare după ce paharnicul a fost eliberat. Nu ni se spune cât timp a stat în închisoare şi înainte de aceasta. Dumnezeu a folosit acei ani lungi de închisoare ca să îl înveţe pe Iosif răbdarea şi dependenţa de El. Dumnezeu l-a pus pe Iosif într-o sală de aşteptare şi l-a lăsat acolo până când a învăţat nişte lecţii foarte importante. Dumnezeu l-a învăţat pe Iosif să se bazeze pe Domnul şi să aibă încredere, în ciuda amânărilor. La Dumnezeu, amânarea nu e neapărat un refuz.
Ai stat vreodată prin săli de aşteptare în viaţa ta? Vorbesc despre vremuri ca acelea când ai crezut că Dumnezeu a uitat adresa ta, vremuri în care te-ai întrebat dacă rugăciunile tale vor primi răspuns. Nimic nu merge conform planului şi ţi se pare că tu sau nevoile tale nu prezintă interes pentru Dumnezeu. Amânările providenţiale nu sunt niciodată uşoare, dar sunt menite să ne clădească încrederea şi dependenţa de Dumnezeu.
Este cel mai bun moment pentru a cunoaşte caracterul lui Dumnezeu, pentru a creşte în credinţă prin Cuvântul Său şi prin timpul petrecut împreună. Până nu ajungi în sala de aşteptare, nu ai nevoie de asta.
Unii dintre noi ne aflăm în sala de aşteptare a lui Dumnezeu. Uşile nu sunt de fier, dar sunt încuiate. Cum răspundem? Dă-mi voie să îţi amintesc şi să te încurajez: să nu îţi închipui nici măcar o clipă că Dumnezeu te-a părăsit. Dă-I voie să îşi facă lucrarea. Aprofundează Cuvântul Lui! Caută Faţa Sa! Spune-I tot ce e în inima ta. Bazează-te pe El şi ai încredere în El aşa cum niciodată nu ai avut. În fiecare zi să îţi aminteşti caracterul Lui. Aminteşte-ţi promisiunile Lui şi urmăreşte felul în care lucrează şi fii din nou la dispoziţia Lui.
RAQUEL QUEIROZ DA COSTA ARRAIS
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO
