[miercuri, 23 martie] Păziți-vă de orice fel de învățături străine
4. De unde vine harul? Cum sunt întărite inimile noastre? Compară Evrei 13:9 cu Evrei 2:9; 4:16 și 6:19,20
Evrei 13:9
„Să nu vă lăsaţi amăgiţi de orice fel de învăţături străine, căci este bine ca inima să fie întărită prin har, nu prin mâncăruri, care n-au slujit la nimic celor ce le-au păzit”.
Evrei 2:9
„Dar pe Acela care a fost făcut pentru „puţină vreme mai prejos decât îngerii”, adică pe Isus, Îl vedem „încununat cu slavă şi cu cinste” din pricina morţii pe care a suferit-o, pentru ca, prin harul lui Dumnezeu, El să guste moartea pentru toţi”.
Evrei 4:16
„Să ne apropiem dar cu deplină încredere de scaunul harului ca să căpătăm îndurare şi să găsim har, pentru ca să fim ajutaţi la vreme de nevoie”.
Evrei 6:19,20
„…pe care o avem ca o ancoră a sufletului; o nădejde tare şi neclintită, care pătrunde dincolo de perdeaua dinăuntrul Templului, 20 unde Isus a intrat pentru noi ca înainte-mergător, când a fost făcut „Mare Preot în veac după rânduiala lui Melhisedec””.
Relația dintre învățăturile false și hrană, care a fost abordată în trecere în Evrei 13:9, nu se referă la distincția dintre animalele curate și cele necurate. De ce?
În primul rând, Pavel nu pare să fie preocupat în epistola lui de distincția dintre animalele curate și cele necurate. Știm din Faptele 15 că biserica primară susținea atât că cei credincioși sunt mântuiți prin har (Faptele 15:7-11), cât și că ei ar trebui să continue să respecte anumite reglementări în privința alimentației (Faptele 15:19,20). Distincția dintre animalele curate și cele necurate și alte reglementări biblice de felul acesta nu sunt în opoziție cu harul. De fapt, Pavel susține că noul legământ a însemnat punerea Legii în inima noastră (Evrei 8:10-12). Totuși, el clarifică foarte bine că jertfa animalelor și mijlocirea preoților în sanctuar a fost înlocuită cu jertfa mai bună și cu mijlocirea preoțească mai bună ale lui Isus (Evrei 8:4,5; 10:1-18).
În al doilea rând, contextul sugerează că Pavel îi critică pe cei cărora le scrie nu pentru că se abțin de la numite mâncăruri, ci pentru că se înfruptă din ele cu speranța că vor câștiga în vreun fel harul sau anumite merite (Evrei 13:9). Probabil el îi avertizează să nu ia parte la ritualurile iudaice sau la mesele din cadrul închinării la vreun zeu, care constituiau o prelungire a jertfelor de animale de la templu și despre care se presupunea că aduceau beneficii spirituale sau har. Dar harul nu se obține prin participarea la aceste mese, ci doar prin jertfa și mijlocirea lui Isus Hristos în calitate de Mare-Preot. Credincioșii au „un altar” (Evrei 13:10), crucea lui Hristos, din care „au drept” să mănânce (Ioan 6:47-58).
În Evrei, „harul” vine de la tronul lui Dumnezeu (Evrei 4:16). Harul, pe care îl primim în virtutea mijlocirii lui Isus, este o „ancoră”, „tare și neclintită”, prinsă în chiar tronul lui Dumnezeu (Evrei 6:19,20; compară cu Evrei 4:16). Harul pe care jertfa lui Isus ni-l oferă dă inimii noastre siguranță și încredere. Când inima a fost „întărită” astfel, nu va fi „amăgită” de învățături străine (Evrei 13:9), și nici nu se va îndepărta de Dumnezeu (Evrei 2:1)
Meditează asupra sacrificiului deplin al lui Isus. De ce ideea de a mai adăuga ceva la el este contrară Evangheliei și harului care se găsește în Isus?
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO
