[joi, 24 martie] Să ieșim afară din tabără, la Isus

 

 

5. Ce înseamnă să mergem la Isus afară din tabără? Compară Evrei 13:10-14 cu Marcu 8:34; Matei 10:38; Luca 14:27 și Galateni 2:20.

 

Evrei 13:10-14

„10 Noi avem un altar din care n-au drept să mănânce cei ce fac slujbă în cort. 11 În adevăr, trupurile dobitoacelor al căror sânge este adus de marele preot în Locul Preasfânt, pentru păcat, „sunt arse de tot afară din tabără”. 12 De aceea, şi Isus, ca să sfinţească norodul cu Însuşi sângele Său, a pătimit dincolo de poartă. 13 Să ieşim dar afară din tabără la El şi să suferim ocara Lui. 14 Căci noi n-avem aici o cetate stătătoare, ci suntem în căutarea celei viitoare”.

 

Marcu 8:34

„Apoi a chemat la El norodul împreună cu ucenicii Săi şi le-a zis: „Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine însuşi, să-şi ia crucea şi să Mă urmeze”.

 

Matei 10:38

„Cine nu-şi ia crucea lui şi nu vine după Mine nu este vrednic de Mine”.

 

Luca 14:27 

„Şi oricine nu-şi poartă crucea şi nu vine după Mine nu poate fi ucenicul Meu”.

 

Galateni 2:20

„Am fost răstignit împreună cu Hristos şi trăiesc…, dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăieşte în mine. Şi viaţa pe care o trăiesc acum în trup o trăiesc în credinţa în Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit şi S-a dat pe Sine Însuşi pentru mine”.

 

Locul de dincolo de poartă era cel mai necurat loc din toată tabăra. Stârvurile animalelor de jertfă erau arse acolo (Leviticul 4:12). Și leproșii erau excluși din tabără (Leviticul 13:46), iar hulitorii și tot felul de criminali erau executați acolo (Leviticul 24:10-16,23; 1 Împărați 21:13; Faptele 7:58). Aceste reguli presupuneau că prezența lui Dumnezeu se afla în interiorul taberei. Tot ce era necurat era dat afară, pentru că Dumnezeu nu dorea să vadă vreun lucru „necurat” sau „indecent” în ea (Numeri 5:3; Deuteronomul 23:14).

 

Isus a suferit pe cruce în afara zidurilor Ierusalimului (Ioan 19:17-20). Acest lucru evidențiază ocara care a fost aruncată asupra Lui (Evrei 12:2). El a fost în mod oficial condamnat ca unul care a „blestemat Numele lui Dumnezeu” și, prin urmare, a fost repudiat de poporul Israel și executat în afara zidurilor cetății (Marcu 14:63,64; vezi și Leviticul 24:11,16). Isus a fost dat afară din tabără ca fiind „plin de rușine”, „necurat” sau „indecent” (Evrei 12:2). Pavel totuși îi îndeamnă pe credincioși să-L urmeze pe Isus dincolo de poartă, să sufere rușinea pe care a suferit-o El (Evrei 12:2; vezi și Evrei 13:13). Acesta a fost drumul pe care și Moise l-a urmat, care a ales să sufere „ocara lui Hristos” în loc să se bucure de bogățiile Egiptului (Evrei 11:26).

 

Dar, în mod paradoxal, cartea Evrei sugerează că prezența lui Dumnezeu este acum în afara taberei. A-L urma pe Isus în afara taberei înseamnă nu doar să suferim „ocara” sau rușinea Lui, ci și să „ieșim” afară la El (Evrei 13:13), la fel cum acei israeliți care „întrebau pe Domnul” mergeau „afară din tabără”, în pustie, când Moise și-a mutat cortul afară din tabără după episodul cu vițelul de aur (Exodul 33:7). Acest raport sugerează că respingerea lui Isus de către cei care nu au crezut a implicat și respingerea lui Dumnezeu, așa cum a făcut poporul Israel când a păcătuit închinându-se la vițelul de aur (Exodul 32:33). Astfel, drumul suferinței și al durerii este și drumul lui Dumnezeu.

 

Pavel îi invită pe cititori să-L urmeze pe Isus, Cel care este „Căpetenia și Desăvârșirea” credinței lor (Evrei 12:2), și, implicit, să socotească suferințele prin care treceau ca o pedeapsă temporară care va aduce „roada dătătoare de pace a neprihănirii” (Evrei 12:11).

 

Ce înseamnă pentru tine să-L urmezi pe Isus „afară din tabără”?

 

 

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO