O hotărâre de neclintit

3. Pe lângă exercitarea liberului-arbitru și intervenția lui Dumnezeu, ce principiu important mai vedem aici?

Daniel 1:7-20
7. Căpetenia famenilor dregători le-a pus însă alte nume, şi anume: lui Daniel i-a pus numele Beltşaţar; lui Hanania, Şadrac; lui Mişael, Meşac şi lui Azaria, Abed-Nego.
8. Daniel s-a hotărât să nu se spurce cu bucatele alese ale împăratului şi cu vinul pe care-l bea împăratul şi a rugat pe căpetenia famenilor dregători să nu-l silească să se spurce.
9. Dumnezeu a făcut ca Daniel să capete bunăvoinţă şi trecere înaintea căpeteniei famenilor dregători.
10. Căpetenia famenilor a zis lui Daniel: „Mă tem numai de domnul meu împăratul, care a hotărât ce trebuie să mâncaţi şi să beţi, ca nu cumva să vadă feţele voastre mai triste decât ale celorlalţi tineri de vârsta voastră şi să-mi puneţi astfel capul în primejdie înaintea împăratului.”
11. Atunci, Daniel a zis îngrijitorului căruia îi încredinţase căpetenia famenilor privegherea asupra lui Daniel, Hanania, Mişael şi Azaria:
12. „Încearcă pe robii tăi zece zile şi să ni se dea de mâncat zarzavaturi şi apă de băut;
13. să te uiţi apoi la faţa noastră şi la a celorlalţi tineri care mănâncă din bucatele împăratului şi să faci cu robii tăi după cele ce vei vedea!”
14. El i-a ascultat în privinţa aceasta şi i-a încercat zece zile.
15. După cele zece zile, ei erau mai bine la faţă şi mai graşi decât toţi tinerii care mâncau din bucatele împăratului.
16. Îngrijitorul lua bucatele şi vinul care le erau rânduite şi le dădea zarzavaturi.
17. Dumnezeu a dat acestor patru tineri ştiinţă şi pricepere pentru tot felul de scrieri şi înţelepciune; mai ales însă a făcut pe Daniel priceput în toate vedeniile şi în toate visele.
18. La vremea sorocită de împărat ca să-i aducă la el, căpetenia famenilor i-a adus înaintea lui Nebucadneţar.
19. Împăratul a stat de vorbă cu ei, dar, între toţi tinerii aceia, nu s-a găsit niciunul ca Daniel, Hanania, Mişael şi Azaria. De aceea ei au fost primiţi în slujba împăratului.
20. În toate lucrurile care cereau înţelepciune şi pricepere şi despre care îi întreba împăratul, îi găsea de zece ori mai destoinici decât toţi vrăjitorii şi cititorii în stele care erau în toată împărăţia lui.

Se pare că cei patru robi evrei nu s-au opus numelor babiloniene. Probabil că nu puteau face nimic în această privință, în afară de a folosi numele lor ebraice între ei. Dar referitor la mâncarea și vinul de la masa împăratului puteau alege să le consume sau nu. Astfel, liberul-arbitru al celor patru bărbați a fost foarte important aici.

Totuși, dacă o căpetenie putea să le schimbe numele, atunci le putea schimba și meniul. Există două posibile motive pentru care cei patru au refuzat să mănânce de la masa împăratului.

În primul rând, bucatele de la masa împăratului conțineau carne necurată (Leviticul 11). În al doilea rând, mâncarea era mai întâi oferită ca hrană chipului zeului și apoi trimisă împăratului pentru a fi consumată. Astfel, când a spus clar, fără a recurge la subterfugii sau înșelătorii, că cererea lui avea în spate o motivație religioasă, adică hrana de la palat i-ar fi spurcat pe el și pe prietenii lui (Daniel 1:8), Daniel a dat dovadă de mult curaj.

Dacă analizăm interacțiunea dintre Daniel și căpetenia famenilor ies în evidență câteva puncte importante. În primul rând, Daniel a părut să înțeleagă foarte bine postura dificilă în care era căpetenia famenilor, așa că i-a propus un test. Zece zile în care să consume altă hrană îi erau suficiente pentru a demonstra beneficiile alimentației și, astfel, să îi liniștească temerile acestuia. În al doilea rând, siguranța lui Daniel că rezultatul avea să fie pozitiv într-un timp atât de scurt se baza pe încrederea lui deplină în Dumnezeu. În al treilea rând, alegerea unei alimentații cu zarzavaturi și apă ne îndreaptă gândul spre hrana dată de Dumnezeu omenirii la creațiune (Geneza 1:29), factor care, probabil, a influențat alegerea lui Daniel. Ce ar putea fi mai bun decât alimentația dată de Dumnezeu chiar la început?

Ce atitudine a lui Daniel a deschis calea pentru ca Dumnezeu să acționeze (Daniel 1:9)? Ce putem învăța despre importanța alegerilor? Ce impact ar trebui să aibă încrederea noastră în Dumnezeu asupra alegerilor noastre?