Dreptatea şi mila în Vechiul Testament (1)

 El face dreptate celor asupriţi; dă pâine celor flămânzi: Domnul izbăveşte pe prinşii de război; Domnul deschide ochii orbilor; Domnul îndreaptă pe cei încovoiaţi; Domnul iubeşte pe cei neprihăniţi. Domnul ocroteşte pe cei străini, sprijină pe orfan şi pe văduvă, dar răstoarnă calea celor răi.

(Psalmii 146:7-9)

Cu câţiva ani în urmă, într-o zi rece, un băiat de 10 ani, desculţ şi tremurând de frig, stătea în faţa unui magazin de încălţăminte din New York cu nasul lipit de vitrină. La un moment dat, o femeie s-a apropiat de el şi la întrebat la ce se uita atât de atent; el ia răspuns că se ruga ca Dumnezeu să-i dea o pereche de pantofi. Femeia la luat de mână şi l-a dus în magazin. I-a cerut vânzătoarei şase perechi de şosete, un lighean cu apă şi un prosop. L-a dus pe băiat în spatele magazinului, şi-a dat jos mănuşile, i-a spălat picioarele şi i le-a şters cu prosopul, A luat o pereche de şosete şi i le-a pus în picioare, iar apoi i-a cumpărat o pereche de pantofi. La sfârşit, l-a bătut uşor pe umăr şi la întrebat dacă se simţea mai bine. Când a dat să plece, băiatul a prins-o de mână şi a întrebat-o cu lacrimi în ochi; „Nu vă supăraţi, sunteţi cumva soţia lui Dumnezeu?”

Fără să-şi dea seama, băiatul acesta a rostit un mare adevăr: biserica este mireasa Mântuitorului. Noi, credincioşii, avem menirea de a reflecta caracterul Său. Dacă suntem ai săi cu adevărat, atunci vom avea grijă şi compasiune faţă de sărmani şi neputincioşi.

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO