Istoria lui Rut nu vorbeşte despre o ameninţare a poporului lui Dumnezeu venită din partea armatelor inamice, ci despre o familie ameninţată cu dispariţia, dar care revine la viaţă. Deşi abordează două teme majore – distrugerea naturii şi a poporului lui Dumnezeu –, ea ne vorbeşte despre marea luptă desfăşurată la nivel personal, acolo unde are loc de fapt.

Nu ne surprinde că ţara lui Iuda a suferit de foame în timpul judecătorilor (Rut 1:1; Deuteronomul 28:48, 32:24; vezi;i Judecătorii 17:6; 21:25). Foametea era semnul că poporul legământului Îl părăsise pe Dumnezeu. Păcatul şi răzvrătirea transformaseră ţinutul cunoscut cândva ca „o ţară în care curge lapte şi miere”, într-un loc uscat şi sterp. Dar, în cartea lui Rut, Dumnezeu Îşi „cercetează” poporul şi îl readuce la viaţă „dându-i pâine” iarăşi (Rut 1:6).

Elimelec şi Naomi au plecat împreună cu cei doi fii ai lor în ţara duşmanilor pentru a-şi face un viitor. Acolo le-a fost mai bine pentru un timp, dar, când şi-a pierdut soţul şi băieţii, Naomi a decis să se întoarcă acasă.

Ce semnificaţie are faptul că Rut a vrut să meargă cu Naomi în Israel?

Rut 1:8,16,17
8. Naomi a zis atunci celor două nurori ale ei: „Duceţi-vă şi întoarceţi-vă fiecare la casa mamei ei! Domnul să Se îndure de voi, cum v-aţi îndurat şi voi de cei ce au murit şi de mine!
16. Rut a răspuns: „Nu sta de mine să te las şi să mă întorc de la tine! Încotro vei merge tu, voi merge şi eu, unde vei locui tu, voi locui şi eu; poporul tău va fi poporul meu, şi Dumnezeul tău va fi Dumnezeul meu;
17. unde vei muri tu, voi muri şi eu şi voi fi îngropată acolo. Facă-mi Domnul ce o vrea, dar nimic nu mă va despărţi de tine decât moartea!”

Rut făcea parte dintr-un popor care încercase de multe ori să-i distrugă pe israeliţi, dar ea a ales să se identifice cu poporul lui Dumnezeu şi să se închine acestui Dumnezeu. Ea a fost primită favorabil în patria adoptivă, nu numai de către Boaz (Rut 2:10), ci şi de oamenii care au cunoscut-o (vers. 11). Boaz a avut încredere că şi Dumnezeu o primea favorabil (vers. 12) şi, trecând de la admiraţia pentru ea la dragoste, a hotărât să o ia în căsătorie (Rut 3:10,11).

Poporul care era de faţă a binecuvântat-o pe Rut şi a comparat-o cu marile femei din istoria lui Israel (Rut 4:11,12), lucru care s-a împlinit când ea a intrat în linia genealogică a lui Mesia (Rut 4:13,17; Matei 1:5,6).

Istoria lui Rut poate fi încheiată cu formula: „Şi au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi.” Dar nu toate relatările biblice au un astfel de final, aşa cum este şi în viaţă. Totuşi, în ciuda suişurilor şi coborâşurilor vieţii, există o veste bună pentru toţi cei care-L iubesc pe Dumnezeu şi au încredere în El: voinţa Sa se împlineşte în cele din urmă!

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO