„Pentru că noi nu ne uităm la lucrurile care se văd, ci la cele ce nu se văd; căci lucrurile care se văd sunt trecătoare, pe când cele ce nu se văd sunt veşnice” (2 Corinteni 4:18). Gândeşte-te la aceste cuvinte ale lui Pavel din perspectiva temei studiului din această săptămână.

Despre evanghelistul Filip nu avem decât puţine informaţii în Biblie, dar, după cum vom vedea, lucrarea sa, deşi deocamdată necunoscută în mare parte, este deosebită. Ce persoane cunoscute de tine au făcut lucruri mari pentru Dumnezeu, dar nu s-au bucurat decât de puţină recunoaştere vizibilă? De ce este important să reţinem principiul prezentat de Pavel, îndeosebi dacă lucrăm într-un domeniu care nu se bucură de multe aclamaţii sau de multă atenţie? (1 Corinteni 4:13)

Ce ştim despre Filip Evanghelistul?

Faptele 6:5
Vorbirea aceasta a plăcut întregii adunări. Au ales pe Ştefan, bărbat plin de credinţă şi de Duhul Sfânt, pe Filip, pe Prohor, pe Nicanor, pe Timon, pe Parmena şi pe Nicolae, un prozelit din Antiohia

Faptele 8:5-13
5. Filip s-a coborât în cetatea Samariei şi le-a propovăduit pe Hristos.
6. Noroadele luau aminte cu un gând la cele spuse de Filip, când au auzit şi au văzut semnele pe care le făcea.
7. Căci din mulţi îndrăciţi ieşeau duhuri necurate şi scoteau mari ţipete; mulţi slăbănogi şi şchiopi erau tămăduiţi.
8. Şi a fost o mare bucurie în cetatea aceasta.
9. În cetate era un om, numit Simon, care zicea că este un om însemnat; el vrăjea şi punea în uimire pe poporul Samariei.
10. Toţi, de la mic până la mare, îl ascultau cu luare aminte şi ziceau: „Acesta este puterea lui Dumnezeu, cea care se numeşte „mare”.”
11. Îl ascultau cu luare aminte, pentru că multă vreme îi uimise cu vrăjitoriile lui.
12. Dar când au crezut pe Filip, care propovăduia Evanghelia Împărăţiei lui Dumnezeu şi a Numelui lui Isus Hristos, au fost botezaţi, atât bărbaţi cât şi femei.
13. Chiar Simon a crezut; şi după ce a fost botezat, nu se mai despărţea de Filip şi privea cu uimire minunile şi semnele mari care se făceau.
26. Un înger al Domnului a vorbit lui Filip şi i-a zis: „Scoală-te şi du-te spre miazăzi, pe drumul care coboară spre Ierusalim la Gaza şi care este pustiu.”
27. Filip s-a sculat şi a plecat. Şi iată că un etiopian, un famen cu mare putere la împărăteasa Candace a etiopienilor şi îngrijitorul tuturor vistieriilor ei, venit la Ierusalim ca să se închine
28. se întorcea de acolo şi şedea în carul lui şi citea pe prorocul Isaia.
29. Duhul a zis lui Filip: „Du-te şi ajunge carul acesta!”
30. Filip a alergat şi a auzit pe etiopian citind pe prorocul Isaia. El i-a zis: „Înţelegi tu ce citeşti?”
31. Famenul a răspuns: „Cum aş putea să înţeleg, dacă nu mă va călăuzi cineva?” Şi a rugat pe Filip să se suie în car şi să şadă împreună cu el.
32. Locul din Scriptură pe care-l citea era acesta: „El a fost dus ca o oaie la tăiere; şi, ca un miel fără glas înaintea celui ce-l tunde, aşa nu Şi-a deschis gura;
33. în smerenia Lui, judecata I-a fost luată. Şi cine va zugrăvi pe cei din timpul Lui? Căci viaţa I-a fost luată de pe pământ.”
34. Famenul a zis lui Filip: „Rogu-te, despre cine vorbeşte prorocul astfel? Despre sine sau despre vreun altul?”
35. Atunci Filip a luat cuvântul, a început de la Scriptura aceasta şi i-a propovăduit pe Isus.
36. Pe când îşi urmau ei drumul, au dat peste o apă. Şi famenul a zis: „Uite apă; ce mă împiedică să fiu botezat?”
37. Filip a zis: „Dacă crezi din toată inima, se poate.” Famenul a răspuns: „Cred că Isus Hristos este Fiul lui Dumnezeu.”
38. A poruncit să stea carul, s-au coborât amândoi în apă, şi Filip a botezat pe famen.
39. Când au ieşit afară din apă, Duhul Domnului a răpit pe Filip, şi famenul nu l-a mai văzut. În timp ce famenul îşi vedea de drum, plin de bucurie,
40. Filip se afla la Azot, de unde s-a dus până la Cezareea. Şi propovăduia Evanghelia în toate cetăţile prin care trecea.

Faptele 21:8
A doua zi, am plecat şi am ajuns la Cezareea. Am intrat în casa lui Filip evanghelistul, care era unul din cei şapte, şi am găzduit la el.

Filip a fost supranumit „Evanghelistul” în Faptele 21:8 pentru a-l distinge de ucenicul Filip. El apare mai întâi în rolul de „slujitor la mese” în biserica din Ierusalim, iar ulterior în rolul de evanghelist şi misionar. Şi-a desfăşurat lucrarea pe parcursul a douăzeci de ani şi s-a bucurat de sprijinul celor patru fiice ale sale, care erau profetese. Cam atât cunoaştem despre el.

„Filip a fost cel care le-a predicat samaritenilor Evanghelia; Filip a fost cel care a avut curajul să-l boteze pe famenul etiopian. Pentru un timp, istoriile acestor doi lucrători [Filip şi Pavel] s-au împletit strâns.

Persecuţia violentă a fariseului Saul a împrăştiat biserica din Ierusalim şi a distrus eficienţa organizării celor şapte diaconi. Fuga din Ierusalim l-a determinat pe Filip să-şi schimbe modul de lucru şi consecinţa a fost că a ascultat şi el de chemarea căreia Pavel i-a dedicat viaţa sa.

Preţioase au fost orele petrecute împreună de Pavel şi Filip; emoţionante au fost amintirile pe care le aveau despre zilele când lumina care strălucise pe faţa lui Ştefan, îndreptată spre cer în timpul martiriului, a strălucit în slava ei asupra lui Saul persecutorul, aducându-l la picioarele lui Isus ca pe unul care se ruga simţindu-se cu totul neajutorat” – Ellen G. White, Sketches From the Life of Paul, p. 204

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO