Nașterea lui Isus din fecioară

Studiul I – Trimestrul II

Marți, 31 martie 2015

Nașterea lui Isus Hristos nu a fost un eveniment obișnuit. Ea era marcată în calendarul veșnic al lui Dumnezeu și ,,când a venit împlinirea vremii, Dumnezeu a trimis pe Fiul Său, născut din femeie” (Galateni 4:4). Ea este împlinirea primei făgăduințe făcute de Dumnezeu după intrarea păcatului în Eden (Geneza 3:15).

Geneza 3

15 Vrăjmăşie voi pune între tine şi femeie, între sămânţa ta şi sămânţa ei. Aceasta îţi va zdrobi capul, şi tu îi vei zdrobi călcâiul.”

3. Notează despre ce aspect al nașterii lui Isus vorbește fiecare dintre următoarele perechi de texte.

Deuteronomul 18

15 Domnul, Dumnezeul tău, îţi va ridica din mijlocul tău, dintre fraţii tăi, un proroc ca mine: să ascultaţi de el!

și

Faptele 3

22 În adevăr, Moise a zis părinţilor noştri: ‘Domnul, Dumnezeul vostru, vă va ridica dintre fraţii voştri un proroc ca mine; pe El să-L ascultaţi în tot ce vă va spune.
23 Şi oricine nu va asculta de Prorocul acela va fi nimicit cu desăvârşire din mijlocul norodului.’
24 De asemenea, toţi prorocii, de la Samuel şi ceilalţi care au urmat după el şi au vorbit, au vestit zilele acestea.

_____________________________

Isaia 7

14 De aceea, Domnul Însuşi vă va da un semn: Iată, fecioara va rămâne însărcinată, va naşte un fiu şi-I va pune numele Emanuel (Dumnezeu este cu noi).

și

Matei 1

22 Toate aceste lucruri s-au întâmplat ca să se împlinească ce vestise Domnul prin prorocul care zice:
23 „Iată, fecioara va fi însărcinată, va naşte un fiu, şi-i vor pune numele Emanuel”, care, tălmăcit, înseamnă: „Dumnezeu este cu noi”.

____________________________

Mica 5

2 Şi tu, Betleeme Efrata, măcar că eşti prea mic între cetăţile de căpetenie ale lui Iuda, totuşi din tine Îmi va ieşi Cel ce va stăpâni peste Israel şi a cărui obârşie se suie până în vremuri străvechi, până în zilele veşniciei.”

și

Luca 2

4 Iosif s-a suit şi el din Galileea, din cetatea Nazaret, ca să se ducă în Iudeea, în cetatea lui David, numită Betleem, pentru că era din casa şi din seminţia lui David,
5 să se înscrie împreună cu Maria, logodnica lui, care era însărcinată.
6 Pe când erau ei acolo, s-a împlinit vremea când trebuia să nască Maria.
7 Şi a născut pe Fiul ei cel întâi născut, L-a înfăşat în scutece şi L-a culcat într-o iesle, pentru că în casa de poposire nu era loc pentru ei.

La șase luni după ce l-a anunțat pe Zaharia despre nașterea lui Ioan, îngerul Gabriel a anunțat-o pe Maria din Nazaret, o fecioară, despre o minune mai mare: ,,Vei rămâne însărcinată și vei naște un Fiu, căruia Îi vei pune numele Isus.”

Nașterea lui Isus din fecioară contrazice orice proces natural și nu poate fi explicată științific sau prin filosofia naturalistă. Până și Maria a Întrebat: ,,Cum se va face lucrul acesta, fiindcă eu nu știu de bărbat?” (Luca 1:34). Îngerul a asigurat-o că aceasta avea să fie lucrarea lui Duhului Sfânt (vers.35) și că ,,niciun cuvânt de la Dumnezeu nu este lipsit de putere” (vers.37). Supunerea ei imediată și plină de credință este remarcabilă : ,,Iată, roaba Domnului, facă-mi-se după cuvintele tale!” (vers.38). Orice întrebare pusă de om, oricât de normală sau de logică, trebuie să se plece în fața răspunsului divin, cu încredere că planurile Aceluia care știe și poate totul sunt cele mai bune.

Până să răspundă Maria astfel, supunându-se pe deplin suveranității lui Dumnezeu și planului Său veșnic, îngerul Gabriel i-a dat o asigurare printr-un alt răspuns uimitor: ,,Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine și puterea Celui Preaînalt te va umbri. De aceea, Sfântul care Se va naște din tine va fi chemat Fiul lui Dumnezeu.”

În unele zone ale lumii, oamenii au fost învățați să creadă că totul are o explicație naturalistă și științifică. Ce părere ai tu despre această perspectivă?

*************************************************

STUDIUL BIBLIEI LA RÂND – TRIMESTRUL II

2Corinteni 1

Urare
1 Pavel, apostol al lui Isus Hristos, prin voia lui Dumnezeu, şi fratele Timotei, către Biserica lui Dumnezeu care este în Corint şi către toţi sfinţii, care sunt în toată Ahaia:
2 Har şi pace vouă de la Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de la Domnul Isus Hristos!
Mângâierile apostolului
3 Binecuvântat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, Părintele îndurărilor şi Dumnezeul oricărei mângâieri,
4 care ne mângâie în toate necazurile noastre, pentru ca, prin mângâierea cu care noi înşine suntem mângâiaţi de Dumnezeu, să putem mângâia pe cei ce se află în vreun necaz!
5 Căci, după cum avem parte din belşug de suferinţele lui Hristos, tot aşa, prin Hristos avem parte din belşug şi de mângâiere.
6 Aşa că, dacă suntem în necaz, suntem pentru mângâierea şi mântuirea voastră; dacă suntem mângâiaţi, suntem pentru mângâierea voastră, care se arată prin faptul că răbdaţi aceleaşi suferinţe ca şi noi.
7 Şi nădejdea noastră pentru voi este neclintită, pentru că ştim că, dacă aveţi parte de suferinţe, aveţi parte şi de mângâiere.
8 În adevăr, fraţilor, nu voim să vă lăsăm în necunoştinţă despre necazul care ne-a lovit în Asia, de care am fost apăsaţi peste măsură de mult, mai presus de puterile noastre, aşa că nici nu mai trăgeam nădejde de viaţă.
9 Ba încă ne spunea gândul că trebuie să murim, pentru ca să ne punem încrederea nu în noi înşine, ci în Dumnezeu care învie morţii.
10 El ne-a izbăvit şi ne izbăveşte dintr-o astfel de moarte şi avem nădejde că ne va mai izbăvi încă.
11 Voi înşivă ne veţi ajuta cu rugăciunile voastre, pentru ca binefacerea făcută nouă prin rugăciunile multora să fie pentru mulţi un prilej de mulţumiri lui Dumnezeu pentru noi.
Mărturia cugetului apostolului
12 Lauda noastră este mărturia pe care ne-o dă cugetul nostru că ne-am purtat în lume şi mai ales faţă de voi cu o sfinţenie şi curăţie de inimă date de Dumnezeu, bizuindu-ne nu pe o înţelepciune lumească, ci pe harul lui Dumnezeu.
13 Nu vă scriem altceva decât ce citiţi şi cunoaşteţi. Şi trag nădejde că până la sfârşit veţi cunoaşte,
14 cum aţi şi cunoscut în parte, că noi suntem lauda voastră, după cum şi voi veţi fi lauda noastră în ziua Domnului Isus.
15 În această încredinţare voiam să vin mai înainte la voi, ca să aveţi un al doilea har.
16 Voiam să trec pe la voi ca să mă duc în Macedonia; apoi din Macedonia să mă întorc la voi şi să fiu petrecut de voi în Iudeea.
17 În luarea hotărârii acesteia, am lucrat eu în chip uşuratic? Sau hotărârile mele sunt nişte hotărâri pe care le iau în felul lumii, ca să fie în mine „Da, da” şi „Nu, nu”?
18 Credincios este Dumnezeu că vorbirea noastră faţă de voi n-a fost şi „Da”, şi „Nu”.
19 Căci Fiul lui Dumnezeu, Isus Hristos, care a fost propovăduit de noi în mijlocul vostru, prin mine, prin Silvan şi prin Timotei, n-a fost „Da” şi „Nu”, ci în El nu este decât „Da”.
20 În adevăr, făgăduinţele lui Dumnezeu, oricâte ar fi ele, toate în El sunt „Da”; de aceea şi „Amin” pe care-l spunem noi, prin El, este spre slava lui Dumnezeu.
21 Şi Cel ce ne întăreşte împreună cu voi, în Hristos, şi care ne-a uns este Dumnezeu.
22 El ne-a şi pecetluit şi ne-a pus în inimă arvuna Duhului.
Pricina amânării venirii
23 Iau pe Dumnezeu martor faţă de sufletul meu că n-am mai venit până acum la Corint tocmai ca să vă cruţ.
24 Nu doar că am avea stăpânire peste credinţa voastră, dar vrem să lucrăm şi noi împreună la bucuria voastră, căci staţi tari în credinţă.