Studiul I – Trimestrul IV

Duminică , 28 septembrie 2014

 

 

Autorul acestei epistole trebuie să fi fost bine cunoscut în biserică din moment ce nu oferă alte detalii legate de persoana sa, în afară de ceea ce găsim în Iacov 1:1: „Iacov, rob al lui Dumnezeu şi al Domnului Isus Hristos, către cele douăsprezece seminţii care sunt împrăştiate: sănătate!”.

Datorită acestui fapt, identitatea sa este destul de uşor de descoperit, întrucât numărul de persoane care să corespundă acestei descrieri se reduce foarte mult. În Noul Testament, patru bărbaţi poartă numele de Iacov: doi ucenici (Marcu 3:17,18); tatăl lui Iuda (alt ucenic, nu Iuda Iscarioteanul – vezi Luca 6:16) şi unul dintre fraţii lui Isus (Marcu 6:3). Dintre aceştia patru, numai fratele lui Isus a avut o viaţă destul de lungă şi s-a remarcat suficient de mult în biserică pentru a scrie o asemenea epistolă. De aceea, credem că autorul acestei cărţi din Noul Testament este Iacov, fratele Domnului Isus.

Marcu 3

17. Iacov, fiul lui Zebedei, şi Ioan, fratele lui Iacov, cărora le-a pus numele Boanerghes, care tălmăcit înseamnă: „Fiii tunetului”;
18. Andrei; Filip; Bartolomeu; Matei; Toma; Iacov, fiul lui Alfeu; Tadeu; Simon, canaanitul,

Luca 6

16. pe Iuda, fiul lui Iacov; şi pe Iuda Iscarioteanul, care s-a făcut vânzător.

Marcu 6

3. Nu este Acesta tâmplarul, feciorul Mariei, fratele lui Iacov, al lui Iose, al lui Iuda şi al lui Simon? Şi nu sunt surorile Lui aici între noi?” Şi găseau o pricină de poticnire în El.

Iacov a fost fiu de tâmplar (Matei 13:55) şi, prin urmare, a avut mai multe şanse să obţină o educaţie decât un ţăran obişnuit. Aşa se explică de ce epistola sa se numără printre cărţile Noului Testament reprezentative pentru limba greacă literară. Vocabularul său bogat, talentul retoric şi buna cunoaştere a Vechiului Testament sunt depăşite numai de autorul cărţii Evrei.

Matei 13

55. Oare nu este El fiul tâmplarului? Nu este Maria mama Lui? Şi Iacov, Iosif, Simon şi Iuda, nu sunt ei fraţii Lui?

Despre Iacov mai ştim două lucruri: că era fiul cel mai mare al familiei, din moment ce numele lui este menţionat primul în şirul numelor fraţilor lui Isus, şi că, asemenea celorlalţi fraţi ai Săi, provenea dintr-o căsătorie anterioară a lui Iosif şi nu era copilul Mariei, întrucât Domnul Isus o lasă pe mama Sa în grija lui Ioan, ucenicul iubit (Ioan 19:26,27).

Ioan 19

26. Când a văzut Isus pe mama Sa, şi lângă ea pe ucenicul pe care-l iubea, a zis mamei Sale: „Femeie, iată fiul tău!”
27. Apoi, a zis ucenicului: „Iată mama ta!” Şi, din ceasul acela, ucenicul a luat-o la el acasă.

1. Ce ne spun următoarele texte despre modul în care era perceput Domnul Isus de propria familie? Marcu 3:21 şi Ioan 7:2-5. Ce învăţătură desprindem de aici pentru situaţiile în care constatăm că suntem înţeleşi greşit de cei pe care îi iubim?

Marcu 3

21. Rudele lui Isus, când au auzit cele ce se petreceau, au venit să pună mâna pe El. Căci ziceau: „Şi-a ieşit din minţi.”

Ioan 7

2. Şi praznicul iudeilor, praznicul zis al Corturilor, era aproape.
3. Fraţii Lui I-au zis: „Pleacă de aici şi du-Te în Iudeea, ca să vadă şi ucenicii Tăi lucrările pe care le faci.
4. Nimeni nu face ceva în ascuns, când caută să se facă cunoscut: dacă faci aceste lucruri, arată-Te lumii.”
5. Căci nici fraţii Lui nu credeau în El.

„Concepţia greşită despre lucrarea lui Mesia şi lipsa de credinţă în caracterul divin al lui Isus i-au determinat pe fraţii Săi să Îl îmboldească să Se facă cunoscut public oamenilor veniţi la Sărbătoarea Corturilor.” – Ellen G. White, Hristos, Lumina lumii, p. 485, 486

*

*****

STUDIUL BIBLIEI LA RÂND TRIMESTRUL III

Mica 2

 
1. Vai de cei ce cugetă nelegiuirea şi făuresc rele în aşternutul lor; când se crapă de ziuă o înfăptuiesc, dacă le stă în putere.
2. Dacă poftesc ogoare, pun mâna pe ele, dacă doresc case, le răpesc; asupresc pe om şi casa lui, pe om şi moştenirea lui.
3. De aceea, aşa vorbeşte Domnul: „Iată, Eu am de gând să aduc o nenorocire împotriva acestui leat de oameni, de care nu vă veţi feri grumajii, şi nu veţi mai umbla cu capul atât de sus, căci vremurile vor fi rele.
4. În ziua aceea, veţi ajunge de pomină, veţi boci şi veţi zice: „S-a isprăvit! Suntem pustiiţi cu desăvârşire! Partea de moştenire a poporului meu trece în mâna altuia! Vai! cum mi-o ia! Ogoarele noastre le împarte vrăjmaşului…!”
5. De aceea nu vei avea pe nimeni care să întindă frânghia de măsurat pentru sorţul tău, în adunarea Domnului.
6. „Nu prorociţi!”, zic ei. „Să nu se prorocească asemenea lucruri. Căci altminteri ocările nu mai încetează!”
7. „Este Domnul atât de grabnic la mânie, casa lui Iacov? Acesta este felul Lui de a lucra?” – Da, cuvintele Mele sunt prielnice celui ce umblă cu neprihănire!
8. De multă vreme poporul Meu este socotit de Mine ca vrăjmaş; voi răpiţi mantaua de pe hainele celor ce trec liniştiţi şi n-au gust de război.
9. Voi izgoniţi din casele lor iubite pe femeile poporului Meu, luaţi pentru totdeauna podoaba Mea de la copiii lor.
10. Sculaţi-vă şi plecaţi, căci aici nu este odihnă pentru voi; căci, din pricina spurcăciunii, vor fi dureri, dureri puternice.
11. Da, dacă ar veni un om cu vânt şi minciuni şi ar zice: „Îţi voi proroci despre vin şi despre băuturi tari!”, acela ar fi un proroc pentru poporul acesta!
12. Te voi strânge în întregime, Iacove! Voi strânge rămăşiţa lui Israel, îi voi aduna ca pe nişte oi dintr-un staul, ca pe o turmă în păşunea ei, aşa că va fi o mare zarvă de oameni.
13. Cel ce va face spărtura se va sui înaintea lor; vor face spărtura, vor trece pe poartă şi vor ieşi pe ea; împăratul lor va merge înaintea lor, şi Domnul va fi în fruntea lor.”
 
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO