Studiul IV – Trimestrul III

Duminică , 20 iulie 2014

 

1. În Ioan 3:16 sunt folosite două verbe care arată ce a făcut Dumnezeu pentru noi: „a iubit” şi „a dat”. Ce legătură există între ele? Ce ne spun despre motivul lucrării de mântuire?

Ioan 3

  • 16 Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică.

Verbul din limba greacă tradus aici cu „a iubit” este agapaō şi exprimă preocuparea profundă, plină de abnegaţie, şi nu simplul simţământ de ataşament faţă de cineva. În Noul Testament, termenul acesta şi substantivul înrudit cu el, agapē („iubire, dragoste”), descriu dragostea adâncă şi necurmată manifestată de Dumnezeu faţă de fiinţele pe care le-a creat, în ciuda faptului că ele sunt cu totul nedemne de iubirea Sa.Dragostea este cea dintâi trăsătură a caracterului Său. El ne iubeşte şi, mai mult decât atât, El Însuşi este dragoste (1 Ioan 4:8).

1 Ioan 4

  • 8 Cine nu iubeşte n-a cunoscut pe Dumnezeu; pentru că Dumnezeu este dragoste.

Dragostea Sa nu este un impuls determinat de anumite simţăminte sau preferinţe. Ea nu este selectivă şi nu depinde de ce facem noi. El „a iubit lumea”, adică a iubit fiecare făptură omenească, inclusiv pe cei cărora nu le păsa de El.

Dragostea autentică se cunoaşte după acţiunile pe care le generează. Uneori, spunem că iubim pe cineva, iar faptele noastre dovedesc contrariul (1 Ioan 3:17,18). Dar la Dumnezeu nu este aşa. Acţiunile Sale reflectă dragostea Sa. El L-a dat pe Fiul Său pentru mântuirea noastră, S-a dăruit pe Sine pentru noi, a dat tot ce a avut.

1 Ioan 3

  • 17 Dar cine are bogăţiile lumii acesteia, şi vede pe fratele său în nevoie, şi îşi închide inima faţă de el, cum rămâne în el dragostea de Dumnezeu?
  • 18 Copilaşilor, să nu iubim cu vorba, nici cu limba, ci cu fapta şi cu adevărul.

2. Citeşte Luca 18:9-14. Care este atitudinea potrivită faţă de Dumnezeu şi faţă de harul Său?

Luca 18

  • 9 A mai spus şi pilda aceasta pentru unii care se încredeau în ei înşişi că sunt neprihăniţi şi dispreţuiau pe ceilalţi.
  • 10 „Doi oameni s-au suit la Templu să se roage; unul era fariseu, şi altul vameş.
  • 11 Fariseul stătea în picioare şi a început să se roage în sine astfel: „Dumnezeule, Îţi mulţumesc că nu sunt ca ceilalţi oameni, hrăpăreţi, nedrepţi, preacurvari sau chiar ca vameşul acesta.
  • 12 Eu postesc de două ori pe săptămână, dau zeciuială din toate veniturile mele.”
  • 13 Vameşul stătea departe şi nu îndrăznea nici ochii să şi-i ridice spre cer; ci se bătea în piept şi zicea: „Dumnezeule, ai milă de mine, păcătosul!”
  • 14 Eu vă spun că mai degrabă omul acesta s-a coborât acasă socotit neprihănit decât celălalt. Căci oricine se înalţă va fi smerit; şi oricine se smereşte va fi înălţat.”

Probabil că am citit pilda aceasta de atâtea ori, încât verdictul dat de Domnul Isus aici nu ne mai surprinde deloc: „Vă spun că mai degrabă omul acesta [vameşul] s-a pogorât acasă socotit neprihănit decât celălalt” (Luca 18:14). Totuşi cei care au auzit-o atunci trebuie să fi fost uluiţi, întrucât verdictul acesta li s-a părut nedrept.

Da, este adevărat că vameşul nu merita să fie socotit neprihănit. Însă nici nu avea cum să fie socotit neprihănit altfel, întrucât mântuirea nu este pe merite, ci este un dar pe care putem să-l acceptăm ori să-l refuzăm. Domnul Isus ne-a învăţat că mântuirea este prin har, iar harul înseamnă să primeşti ceva fără să meriţi.

Dacă Dumnezeu ţi-ar da ce meriţi, ce crezi că ţi-ar da? De ce?

*

*****

STUDIUL BIBLIEI LA RÂND TRIMESTRUL II

Ezechiel 23

  • 1 Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel:
  • 2 „Fiul omului, erau două femei, fiice ale aceleiaşi mame.
  • 3 Ele au curvit în Egipt, au curvit în tinereţea lor; acolo le-au fost strânse ţâţele, acolo le-a fost atins sânul fecioresc.
  • 4 Cea mai mare se chema Ohola, şi sora ei, Oholiba. Erau ale Mele şi au născut fii şi fiice. Ohola este Samaria; Oholiba este Ierusalimul.
  • 5 Ohola nu Mi-a fost credincioasă; s-a aprins de dragoste pentru ibovnicii ei, după asirieni, vecinii ei,
  • 6 îmbrăcaţi cu stofe vopsite în albastru, dregători şi căpetenii, toţi tineri şi plăcuţi, călăreţi călare pe cai.
  • 7 Ea a curvit cu ei, cu toată fruntea copiilor Asiriei; s-a spurcat cu toţi aceia pentru care umbla nebună, s-a spurcat cu toţi idolii lor.
  • 8 Nu s-a lăsat nici de curviile ei din Egipt, căci aceştia se culcaseră cu ea în tinereţea ei, îi atinseseră sânul fecioresc şi îşi vărsaseră curviile peste ea.
  • 9 De aceea, am dat-o în mâinile ibovnicilor ei, în mâinile copiilor Asiriei, pentru care se aprinsese de dragoste.
  • 10 Ei i-au descoperit goliciunea, i-au luat fiii şi fiicele, şi pe ea au ucis-o cu sabia, de i s-a dus vestea printre femei, după judecăţile făcute de ei asupra ei.
  • 11 Sora ei, Oholiba, a văzut lucrul acesta şi a fost mai fără frâu decât ea în patima ei; şi a întrecut pe sora sa în curvii.
  • 12 Ea s-a aprins de dragoste după copiii Asiriei, după dregători şi căpetenii, vecinii ei, îmbrăcaţi în chip strălucit, călăreţi călare pe cai, toţi tineri şi plăcuţi.
  • 13 Am văzut că se spurcase, întocmai ca cea dintâi din amândouă.
  • 14 Ea a mers chiar mai departe în curviile ei. A zărit pe ziduri nişte zugrăveli de bărbaţi, nişte icoane de haldei zugrăviţi cu culoare roşie,
  • 15 cu brâie împrejurul coapselor lor, cu turbane de felurite culori pe cap, toţi având înfăţişarea unor viteji, după felul babilonienilor, a căror ţară de naştere este Haldeea; şi s-a aprins după ei
  • 16 la cea dintâi privire, şi le-a trimis soli în Haldeea.
  • 17 Şi copiii Babilonului au venit la ea, în patul de dragoste, şi au spurcat-o cu curviile lor. Aşa că ea s-a spurcat cu ei, şi apoi inima i s-a înstrăinat de ei.
  • 18 Şi când şi-a dezgolit ea necurăţia, şi-a descoperit goliciunea, şi inima Mea s-a înstrăinat de ea, cum se înstrăinase şi de sora sa.
  • 19 Dar ea şi-a înmulţit curviile tot mai mult, gândindu-se iarăşi la zilele tinereţii ei când curvea în ţara Egiptului.
  • 20 Ea s-a aprins după nişte necuraţi a căror carne era ca a măgarilor şi a căror apropiere era ca a armăsarilor.
  • 21 Astfel, ţi-ai înnoit iarăşi nelegiuirea tinereţii tale, când egiptenii îţi strângeau ţâţele, din pricina sânului tău fecioresc.
  • 22 De aceea, Oholiba, aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: „Iată că aţâţ împotriva ta pe ibovnicii tăi de care ţi-ai înstrăinat inima şi-i aduc din toate părţile împotriva ta:
  • 23 pe babilonieni şi pe toţi haldeii, căpitani, voievozi şi domni, şi pe toţi copiii Asiriei împreună cu ei, tineri şi plăcuţi, toţi dregători şi căpetenii, oameni vestiţi, toţi călare pe cai.
  • 24 Ei vin împotriva ta cu arme, care şi roţi, şi cu o mulţime de popoare. Cu scut, pavăză şi coifuri înaintează din toate părţile împotriva ta. Lor le încredinţez judecata, şi te vor judeca după legile lor.
  • 25 Te fac să-Mi simţi gelozia, şi se vor purta cu urgie cu tine. Îţi vor tăia nasul şi urechile, şi sămânţa ta va cădea lovită de sabie. Îţi vor lua fiii şi fiicele, şi ce-ţi va mai rămâne va fi mâncat de foc.
  • 26 Te vor dezbrăca de haine şi vor lua podoabele scumpe cu care te găteşti.
  • 27 Voi pune astfel capăt nelegiuirilor tale şi curviilor tale din ţara Egiptului. Aşa că nu îţi vei mai îndrepta privirile spre ei şi nu te vei mai gândi la Egipt.”
  • 28 Căci aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: „Iată, te dau în mâinile acelora pe care îi urăşti, în mâinile acelora de care ţi s-a înstrăinat inima.
  • 29 Se vor purta cu ură cu tine; îţi vor ridica toate bogăţiile şi te vor lăsa goală, goală de tot. Ruşinea necurăţiilor tale se va descoperi, ruşinea nelegiuirilor şi curviilor tale.
  • 30 Lucrurile acestea ţi se vor întâmpla pentru că ai curvit cu neamurile, pentru că te-ai spurcat cu idolii lor.
  • 31 Ai mers pe calea surorii tale, de aceea şi Eu îţi pun potirul ei în mână.”
  • 32 Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: „Vei bea potirul surorii tale, cel larg şi adânc; vei ajunge de râs şi batjocură. Încape mult în el!
  • 33 Te vei umple de beţie şi durere; căci potirul surorii tale Samaria este un potir de groază şi spaimă!
  • 34 Îl vei bea şi îl vei goli, îi vei roade cioburile şi-ţi vei sfâşia ţâţele. Căci Eu am vorbit, zice Domnul Dumnezeu.”
  • 35 De aceea aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: „Pentru că M-ai uitat, pentru că M-ai aruncat la spate-ţi, poartă-ţi şi tu acum pedeapsa nelegiuirilor şi curviilor tale.”
  • 36 Domnul mi-a zis: „Fiul omului, vrei să judeci pe Ohola şi pe Oholiba? Pune-le înainte urâciunile lor!
  • 37 Ele s-au dedat la preacurvie, şi pe mâinile lor este sânge: au preacurvit cu idolii lor; şi copiii pe care Mi-i născuseră i-au trecut prin foc, în cinstea lor, ca să-i mănânce!
  • 38 Afară de aceasta iată ce Mi-au mai făcut: Mi-au spurcat Locaşul cel Sfânt în aceeaşi zi şi Mi-au pângărit Sabatele.
  • 39 Căci după ce şi-au jertfit copiii la idolii lor, tot în ziua aceea s-au dus şi în Locaşul Meu cel Sfânt ca să-l spurce. Iată ce au făcut în Casa Mea.
  • 40 Au umblat chiar după oamenii care veneau de departe, le-au trimis soli şi iată că ei au venit. Pentru ei te-ai scăldat tu, te-ai sulemenit la ochi şi te-ai gătit cu podoabele tale;
  • 41 ai şezut pe un pat măreţ, înaintea căruia era întinsă o masă, pe care ai pus tămâia şi untdelemnul Meu.
  • 42 S-au auzit strigătele unei mulţimi vesele; şi cu mulţimea aceasta de oameni de rând au adus nişte beţivi din pustiu, care au pus brăţări în mâinile celor două surori şi mândre cununi pe capetele lor.
  • 43 Am zis atunci cu privire la curva cea bătrână: „Şi acum îşi va urma ea oare curviile, şi tot vor mai veni la ea?”
  • 44 Şi au venit la ea cum vin la o curvă; aşa s-au dus la Ohola şi Oholiba, la aceste femei nelegiuite.
  • 45 De aceea, oamenii fără prihană le vor osândi, cum se osândesc femeile preacurve, cum se osândesc cele ce varsă sânge; căci sunt preacurve şi au sânge pe mâini.”
  • 46 Căci aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: „Voi aduce împotriva lor o mulţime de gloată mare şi le voi da pradă chinului şi jafului.
  • 47 Adunarea le va ucide cu pietre şi le va doborî cu lovituri de sabie; le vor ucide fiii şi fiicele lor şi le vor arde casele cu foc.
  • 48 Voi face astfel să înceteze nelegiuirea în ţară; ca toate femeile să ia învăţătură şi să nu mai facă o nelegiuire ca a voastră!
  • 49 Vi se va răsplăti astfel nelegiuirea şi veţi purta păcatele săvârşite cu idolii voştri, şi veţi şti că Eu sunt Domnul Dumnezeu!”
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO