Legea şi Evanghelia (Romani 1:16,17)

 

Studiul IX – Trimestrul II

Joi , 29 mai 2014

 

Oricât de bună ar fi viaţa pe care o ducem, niciunul dintre noi nu poate să scape de lucrurile care amintesc de păcat. Fericirea noastră este în mod inevitabil curmată de boală, de moarte sau de nenorociri. Simţământul că suntem puternici din punct de vedere spiritual este adeseori înecat de amintirile păcatelor trecute sau, chiar mai rău, de imboldul de a păcătui iarăși.

7. Care este efectul păcatului asupra noastră? Romani 6:23; 7:24; Efeseni 2:1.

Romani 6

23. Fiindcă plata păcatului este moartea, dar darul fără plată al lui Dumnezeu este viaţa veşnică în Isus Hristos, Domnul nostru.

Romani 7

24. O, nenorocitul de mine! Cine mă va izbăvi de acest trup de moarte…?

Efeseni 2

1. Voi eraţi morţi în greşelile şi în păcatele voastre

Omul care trăiește în păcat nu este decât un cadavru ambulant care așteaptă ziua în care își va da ultima suflare. Meditând la condiţia umană, apostolul Pavel strigă disperat: „Cine mă va izbăvi de acest trup de moarte?”. Acesta este strigătul după eliberarea din fărădelege. Iar în versetul următor, spune că eliberarea vine prin Isus. Aceasta este Evanghelia: vestea bună că noi, cei prinși într-un trup al fărădelegii, putem fi înveșmântaţi în neprihănirea lui Hristos; este garanţia că putem scăpa de sub condamnarea Legii fiindcă acum avem neprihănirea cerută de ea (Romani 8:1).

Romani 8

1. Acum, dar, nu este nicio osândire pentru cei ce sunt în Hristos Isus, care nu trăiesc după îndemnurile firii pământeşti, ci după îndemnurile Duhului.

Când Pavel scria Epistola către romani, vestea morţii Domnului Isus se răspândea în tot Imperiul Roman. Cei care o auziseră erau pe deplin conștienţi că modul în care El murise era scandalos. De regulă, rudele celui condamnat la moartea prin răstignire trăiau tot restul vieţii în rușine. Însă Pavel și ceilalţi creștini împreună cu el au înţeles că moartea rușinoasă a lui Hristos este cel mai măreţ eveniment din istoria lumii: Mie nu mi-e rușine de Evanghelia lui Hristos, fiindcă ea este puterea lui Dumnezeu pentru mântuirea fiecăruia care crede” (Romani 1:16). În inima Evangheliei se află făgăduinţa că, în final, moartea nu va mai avea ultimul cuvânt și oamenii mântuiţi prin Isus vor trăi pentru totdeauna pe Noul Pământ.

Mulţi consideră că viaţa nu are sens, fiindcă firul ei este întrerupt de moarte și nimic din ce facem în viaţă nu durează. Ce rost mai are viaţa, dacă tot ce am făcut și influenţa pe care am exercitat-o pier și sunt date uitării?

*

*****

STUDIUL BIBLIEI LA RÂND TRIMESTRUL II

Ieremia 28

 
1. În acelaşi an, la începutul domniei lui Zedechia, împăratul lui Iuda, în luna a cincea a anului al patrulea, Hanania, fiul lui Azur, proroc din Gabaon, mi-a zis în Casa Domnului, în faţa preoţilor şi a întregului popor:
2. „Aşa vorbeşte Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel: „Eu sfărâm jugul împăratului Babilonului!
3. Peste doi ani, voi aduce înapoi în locul acesta toate uneltele Casei Domnului pe care le-a ridicat Nebucadneţar, împăratul Babilonului, din locul acesta şi le-a dus în Babilon.
4. Şi voi aduce înapoi în locul acesta, zice Domnul, pe Ieconia, fiul lui Ioiachim, împăratul lui Iuda, şi pe toţi prinşii de război ai lui Iuda care s-au dus în Babilon; căci voi sfărâma jugul împăratului Babilonului.”
5. Prorocul Ieremia a răspuns prorocului Hanania în faţa preoţilor şi a întregului popor care stăteau în Casa Domnului.
6. Ieremia, prorocul, a zis: „Amin! Aşa să facă Domnul! Să împlinească Domnul cuvintele pe care le-ai prorocit tu şi să aducă înapoi din Babilon în locul acesta uneltele Casei Domnului şi pe toţi prinşii de război!
7. Numai ascultă cuvântul pe care-l rostesc eu în auzul tău şi în auzul întregului popor:
8. „Prorocii care au fost înaintea mea şi înaintea ta, din vremurile străvechi, au prorocit război, foamete şi ciumă împotriva unor ţări puternice şi unor împărăţii mari.
9. Dar, dacă un proroc proroceşte pacea, numai după împlinirea celor ce proroceşte se va cunoaşte că este cu adevărat trimis de Domnul.”
10. Atunci prorocul Hanania a ridicat jugul de pe grumazul prorocului Ieremia şi l-a sfărâmat.
11. Şi Hanania a zis în faţa întregului popor: „Aşa vorbeşte Domnul: „Aşa voi sfărâma, peste doi ani, de pe grumazul tuturor neamurilor jugul lui Nebucadneţar, împăratul Babilonului!” Prorocul Ieremia a plecat.
12. După ce a sfărâmat prorocul Hanania jugul de pe grumazul prorocului Ieremia, cuvântul Domnului a vorbit lui Ieremia astfel:
13. „Du-te şi spune lui Hanania: „Aşa vorbeşte Domnul: „Ai sfărâmat un jug de lemn, dar cu aceasta ai făcut în locul lui un jug de fier!”
14. Căci aşa vorbeşte Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel: „Pun un jug de fier pe grumazul tuturor acestor neamuri, ca să fie subjugate de Nebucadneţar, împăratul Babilonului, şi-i vor sluji, şi-i dau chiar şi fiarele câmpului!”
15. Şi prorocul Ieremia a zis prorocului Hanania: „Ascultă, Hanania! Domnul nu te-a trimis, ci tu insufli poporului o încredere mincinoasă.
16. De aceea, aşa vorbeşte Domnul: „Iată, te izgonesc de pe pământ şi vei muri chiar în anul acesta; căci cuvintele tale sunt o răzvrătire împotriva Domnului.”
17. Şi prorocul Hanania a murit chiar în anul acela, în luna a şaptea.
 
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO

20 comentarii

  • Marion
    29 mai 2014 7:20

    5. Şi prorocul Ieremia a zis prorocului Hanania: “Ascultă, Hanania! Domnul nu te-a trimis, ci tu insufli poporului o încredere mincinoasă.

    Oare nu procedăm și unii dintre noi la fel ca Hanania inducând ideea ca putem trăi relaxați in păcat până ne va transforma Domnul?

  • ioan dumitru mizu
    29 mai 2014 8:19

    un adventist botezat, nu poate trai ‘relaxat’ in pacat…
    decat daca e satana deghizat in adventist. . .

  • Marion
    29 mai 2014 11:54

    Privește atent in jurul tău.

  • Dan
    29 mai 2014 13:27

    Mizu a scris „un adventist botezat” , fac eforturi sa nu mai cred populara credință ca AZS e unic distribuitor autorizat al Evangheliei.

  • Marion
    29 mai 2014 15:49

    Dane, eu te-aș propune pentru cartonaș roșu, ce zici? 🙂

  • ioan dumitru mizu
    29 mai 2014 16:11

    ‘cartonas rosu’inseamna excludere?
    nu sunt de acord. . . pentru ca am votat odata ‘pentru’ si am si acum cosmaruri. . . am fost las,fricos. . . si satana (conducatorul bisericii) a castigat…
    voia LUI este sfintirea noastra!

  • Dana
    29 mai 2014 19:38

    Mizu cum iti permiti sa jignesti biserica lui Hristos spunand adevarul!!!!! Eiiii chiar asa!!!

    Voia Lui este sfintirea noastra, dar oare voia noastra este aceeasi cu a Lui???
    Eu cred ca nu. Din moment ce El vrea sa ne sfinteasca, iar noi vrem sa ne sfintim singuri.
    „Să nu necinstiţi Numele Meu cel sfânt, ca să fiu sfinţit în mijlocul copiilor lui Israel. Eu sunt Domnul care vă sfinţesc”

  • Marion
    29 mai 2014 22:13

    Ei Mizule, incepi sa-mi placi! Ar trebui să scrii mai mult. Voia Lui implica si coloană vertebrală si puterea de a vedea dincolo de manipulare.

  • Ilie Cristian
    30 mai 2014 0:33

    Ce izbucniri de exuberanta pe aceleasi tonalitati, manifestate, totusi, si de catre ‘vocalii’ emancipati umanisti! Sa privim mai atent la noi insine, si sa deosebim ‘duhurile’ care vor sa ne fie ‘inspiratoare’…
    „Mie nu mi-e rușine de Evanghelia lui Hristos, fiindcă ea este puterea lui Dumnezeu pentru mântuirea fiecăruia care crede” (Romani 1:16).Sa luam aminte la ce face referire, in privinta aceasta, ‘cineva’ care tine marturia lui Isus Hristos: „Evanghelia lui Hristos i-a făcut în stare pe aderenţii ei să facă faţă primejdiei şi să suporte suferinţele, fără să se descurajeze din cauza frigului, a foamei, a trudei şi a sărăciei, ca să înalţe steagul adevărului, făcând faţă scaunului de tortură, temniţei şi rugului” (T.V.263). Puterea iubirii se manifesta concret, atunci cand este nevoie de ea, obtinand adevaratele biruinte, in cadrul Marii controverse. Nu in lamentele, ‘spiritualitate’ mondena si originalitati sarcastice. „Vai de cei ce iau hotarari ce nu vin din Duhul Meu…, zice Domnul” (si, da, aceast mod de exprimare profetic, poate sa nu fie deloc o amenintare, poate nici chiar macar un avertisment, ci doar compatimire…).
    Dar, in chiar continuarea aceluiasi paragraf, Spiritul Adevarului profetilor mai descrie si o alta ‘putere’ in desfasurare: ” Pentru a lupta împotriva acestor forţe, iezuismul îi inspira pe urmaşii lui cu un fanatism care-i făcea în stare să îndure şi ei primejdii asemănătoare ca să opună puterii adevărului toate mijloacele de amăgire. N-a existat o crimă mai oribilă pe care să n-o săvârşească, nici o amăgire prea josnică pentru a o practica, nici o prefăcătorie prea perfidă la care să nu recurgă. Legaţi prin jurământ pentru o sărăcie şi umilinţă continuă, ei aveau scopul de a câştiga bogăţie şi putere, ca să fie devotaţi înăbuşirii protestantismului şi restabilirii supremaţiei papale… Deveneau servitori pentru a-i spiona pe stăpânii lor. Înfiinţau şcoli pentru copiii prinţilor şi ai nobililor şi şcoli pentru poporul de rând, în care copiii protestanţilor erau atraşi şi educaţi în păzirea ritualurilor catolice. Toată pompa şi manifestarea exterioară de atunci a cultului romano-catolic avea drept scop să producă confuzie, să uimească şi să cucerească imaginaţia şi în felul acesta libertatea, pentru care părinţii luptaseră şi muriseră, să fie trădată de copii. Iezuiţii s-au răspândit cu repeziciune în Europa şi oriunde ajungeau se producea o reînviorare a papalităţii” (T.V.226-227). Asta se intampla acum cateva secole. Si asta se intampla si acum, caci „ce a fost, va mai fi si ce s-a facut, se va mai face; nu este nimic nou sub soare” (Ecl.1:9). Prin harul Domnului, au existat mereu, si exista si acum, eroi ai credintei care fac sa se auda cantari de bucurie si glorie in cer. Prin alegerea altor surse de inspiratie, exista si eroii impotrivirii care produc tot mai pronuntate grimase pe fetele ingerilor cazuti. Si mai exista o aparent mare clasa intermediara, care locuieste „pe toata fata pamantului”, a celor ce se indoiesc de increderea altora si „batjocoresc ce nu cunosc” de la ei insisi. Atentie insa, cine ramane pe aceasta larga cale, va ajunge la acelasi ‘ingust’ sfarsit, caci „tot pamantul se mira dupa fiara”.

  • Marion
    30 mai 2014 7:48

    Nu era nici un fel de exuberanță, stimate Ilie Cristian. Era numai un sentiment de apreciere pt un om care a îndrăznit să facă o afirmație judecată de el însuși.
    Personal am asistat de prea multe ori la execuții, cu dovezi, ale unor persoane care din păcate, in momentul respectiv nu făceau parte din grupul de conducere. Excluderea unui tânăr la vârsta de 18 ani pt calcarea poruncii a șaptea in momentul in care tu (BAZS) tolerezi preacurvia la cele mai inalte si „vizibile” nivele nu mi se pare o faptă de cine știe ce eroism. (tânărul nu s-a mai întors in biserica)
    Pe de altă parte tolerarea timp de muuulti ani a unei perechi care trăiau împreună dovedit, până când in sfârșit, au hotărât să se căsătorească (sau altele, nenumărate, s-au despărțit) mi se pare din nou o abatere de la linia moralei adevărate.
    As putea să-ți dau exemple până se termină internetul dar simt că nu este nevoie. Există părtinire pe față in biserica. Sa spui că Duhul Sfânt conduce astăzi o sesiune de alegeri, o adunare administrativa sau o ședință de comitet mi se pare o glumă nu prea reușită.
    Sunt convins că iezuitii de care spuneai mai sus sunt printre noi așa că in definitiv ceea ce ți se părea exuberanta nu era decât o mare tristețe si o profundă îngrijorare pentru direcția in care merg lucrurile. Îmi pare rău că ți-am creat o impresie negativă prin stilul puțin mai relaxat de exprimare.
    Cu deosebit respect si apreciere pt modul in care ne încânți cu comentariile tale.

  • Dana
    30 mai 2014 8:34

    Marion, nu cred ca tu ai fost tinta fratelui nostru Ilie Cristian. In rest sunt de acord cu tot ceea ce ai scris in ultimul tau comentariu!

  • Ilie Cristian
    30 mai 2014 11:25

    „Nu mustra pe cel batjocoritor, ca sa nu te urasca; mustra pe cel intelept, si el te va iubi!”(Prov.9:8).
    Draga Marion, increderea investita de mine in sinceritatea cu care trebuie sa exprim ceea ce simt uneori se dovedeste intr-adevar valoroasa, asa cum si stim ca trebuie sa fie, de aceea iti si multumesc pentru la fel de valoroasa onestitate, caci intr-adevar mie nu mi-a fost comod sa citesc, scris de tine, acel ‘priveste in jur’. Nimeni nu poate contesta gretosenia situatiei cand, acolo unde ar putea sa se manifeste desavarsirea si neprihanirea, Insusi Domnul Harului avertizeaza ca exista niste limite dincolo de care ipocrizia nu poate fi decat ‘varsata’. Totusi… „Eu mustru si cert pe cine iubesc”! Caci in chiar cadrul acestei situatii a celor mai inalte cote de deceptie dar si a celor mai intense dar subtil investite energii ceresti, ca si malefice, sunt de dobantit valori datorita carora Domnul afirma deasemenea: „Celui ce va birui ii voi da sa sada cu Mine… dupa cum si Eu am biruit si am sezut cu Tatal Meu”!… Ier eu simt din partea Domnului ca orice neatentie, orice expresie neglijenta, si bineinteles orice atac deliberat, pe plan spiritual, in aceasta privinta, poate fi solemn de eficienta in ceea ce se va dovedi a fi, ulterior, vinovatie…
    Toate aceste lucruri, draga Dana, le afirm in egala masura si gandindu-ma la tine, careia de asemeni iti multumesc pentru onesta recunoastere a realelor mele intentii. Nu pot sa nu-ti repet din nou ca orientarea la care te-ai afiliat e gresita si periculoasa pentru sufletul tau tot atat de pretios inaintea Domnului, dar in plus poate adauga influenta si in ce-i priveste pe altii, tocmai datorita acestor reale valori personale.

  • emilia
    30 mai 2014 11:33

    Ilie Cristian spune.

    Nu pot sa nu-ti repet din nou ca orientarea la care te-ai afiliat e gresita si periculoasa pentru sufletul tau tot atat de pretios inaintea Domnului,

    stimate frate, cine constata caile care sunt gresite, OMUL?

    eu stiu ca D.SF.are aceasta insarcinare, ca sa dovedeasca lumea vinovata in ce priveste pacatul

    cred ca ti-ai asumat o responsabilitate care de drept e doar a D.SF.

    MAI GABDESTE-TE INAINTE SA FACI AFIRMATII

  • Marion
    30 mai 2014 20:20

    Singurul lucru de făcut e ” să ne uităm țintă la Căpetenia si Desăvârșirea credinței noastre adică la Isus”, in momentul în care alegem sa tragem cu coada ochiului la oameni suntem pierduți. Din păcate in aceste zile există nu numai lupi in haine de oaie dar și lupi in haine de păstor ceea ce e mult mai descurajant. Privirea țintă la Hristos!

  • Dana
    30 mai 2014 22:02

    Asa este Marion, privirea noastra ar trebui indreptata doar spre capetenia si desavarsirea credintei noastre adica la Isus. Insa este imperios necesar ca si semenii nostri sa fie indrumati spre acelasi ideal care este Isus Hristos. Pentru ca El este modelul divin dupa care trebuie sa fim facuti cu totii.

    „Căci pe aceia pe care i-a cunoscut mai dinainte, i-a şi hotărât mai dinainte să fie asemenea chipului Fiului Său, pentru ca El să fie Cel întâi născut dintre mai mulţi fraţi.” (Romani 8:29)

  • Ilie Cristian
    30 mai 2014 23:00

    „… vă spun adevărul: Vă este de folos să Mă duc; căci, dacă nu Mă duc Eu, Mîngîietorul nu va veni la voi; dar dacă Mă duc, vi-L voi trimete. Și cînd va veni El, va dovedi lumea vinovată în ce privește păcatul, neprihănirea și judecata. În ce privește păcatul: fiindcă ei nu cred în Mine” (Ioan16:7-9).
    Emilia, ma straduiesc sa-ti raspund ca si cand intentiile tale ar fi sincere, si ca si cand ai respecta intr-atat adevarul incat sa-l recunosti cand este clar dovedit si exprimat.
    In textul din care tu vrei sa extragi si sa impui ca de la sine inteleasa concluzia ta personala si ‘de moment’, Isus afirma ca Duhul Sfant, a treia persoana a Dumnezeirii, este trimis ucenicilor Sai ca reprezentant al Sau („vi-l voi trimite”), asa cum Hristos a fost trimis ca reprezentant al Tatalui, caci lumea, care nici pe Dumnezeu Fiul „nu L-a cunoscut”(Ioan1:10), nici pe Duhul Adevarului „nu-L vede si nu-L cunoaste”(Ioan14:17). Asta inseamna, deci, ca Mangaietorul va face clara vinovatia lumii in primul rand ucenicilor, rupand astfel „legaturile robiei” oricarei simpatii fata de cei care, in necredinta lor ingamfata, „nu cunosc pe Dumnezeu si nu asculta de Evanghelia Domnului nostru Isus Hristos” (2Tes.1:8). Iar daca Domnul, prin Spiritul Sau Sfant, dovedeste lumea vinovata in ce priveste pacatul doar celor ce sunt sau vor deveni autentici ucenici ai Sai („toti fiii tai vor fi ucenici ai Domnului”), este pentru ca toti ceilalti refuza sa creada (caci in realitate n-au vrut sa primeasca un Salvator biruitor dar… smerit) in Cel pe Care Duhul Sfant Il reprezinta desavarsit, in autentica Sa neprihanire: „fiindca ei nu cred in Mine”.
    „cred ca ti-ai asumat o responsabilitate care de drept e doar a D.SF.
    MAI GABDESTE-TE INAINTE SA FACI AFIRMATII”
    Eu ma tem ca cei ca tine sunt in pericolul ca ceea ce strang sarguincios (si afirma atat de impetuos) ca valori ale unei mari comori, sa se dovedeasca candva, prea tarziu, dramatic de gresit.
    „în ce privește neprihănirea: fiindcă Mă duc la Tatăl, și nu Mă veți mai vedea; în ce privește judecata: fiindcă stăpanitorul lumii acesteia este judecat. Mai am să vă spun multe lucruri, dar acum nu le puteți purta. Cand va veni Mangaietorul, Duhul adevărului, are să vă călăuzească în tot adevărul; căci El nu va vorbi dela El…” (v.10-13)

  • Marion
    31 mai 2014 7:31

    Ma tem că fetelor si celor ca dânsele nu doctrina le lipsește ci dragostea adevărată a unei biserici care calcă pe urmele lui Hristos.

  • ion
    31 mai 2014 10:32

    superb dragilor. Poate ne faceti tuturor portretul robot .daca tot v ati pus pe treaba militieneasca.Ce credeti eu mai am vreo sansa si cat de sincer ma vedeti Ilie C. si Marion.

  • Marion
    31 mai 2014 11:49

    Ioane, zii frate, cu ce te supăr eu pe tine? Vreau să-mi cer iertare pentru toate lucrurile pe care le-am spus si, poate, nu le-ai înțeles așa cum as fi dorit să se înțeleagă. Pace? 😀

  • Marion
    31 mai 2014 11:52

    Romani 7

    24. O, nenorocitul de mine! Cine mă va izbăvi de acest trup de moarte…?

Părerea mea