marți, 4 martie 2014
Comentariile sunt închise pentru „Am vrea să-L vedem pe Isus”

„Am vrea să-L vedem pe Isus”

 

Studiul X – Trimestrul I

Marți , 4 martie 2014

 

3. Citeşte Ioan 12:20-32. Ce ni se spune aici despre caracterul universal al Evangheliei?

Ioan 12

20. Nişte greci, dintre cei ce se suiseră să se închine la praznic,
21. s-au apropiat de Filip, care era din Betsaida Galileii, l-au rugat şi au zis: „Domnule, am vrea să vedem pe Isus.”
22. Filip s-a dus şi a spus lui Andrei; apoi Andrei şi Filip au spus lui Isus.
23. Drept răspuns, Isus le-a zis: „A sosit ceasul să fie proslăvit Fiul omului.
24. Adevărat, adevărat vă spun că dacă grăuntele de grâu care a căzut pe pământ nu moare, rămâne singur; dar dacă moare, aduce mult rod.
25. Cine îşi iubeşte viaţa o va pierde; şi cine îşi urăşte viaţa în lumea aceasta o va păstra pentru viaţa veşnică.
26. Dacă Îmi slujeşte cineva, să Mă urmeze; şi unde sunt Eu, acolo va fi şi slujitorul Meu. Dacă Îmi slujeşte cineva, Tatăl îl va cinsti.
27. Acum sufletul Meu este tulburat. Şi ce voi zice?… Tată, izbăveşte-Mă din ceasul acesta?… Dar tocmai pentru aceasta am venit până la ceasul acesta!
28. Tată, proslăveşte Numele Tău!” Şi din cer s-a auzit un glas care zicea: „L-am proslăvit şi-L voi mai proslăvi!”
29. Norodul care stătea acolo şi care auzise glasul a zis că a fost un tunet. Alţii ziceau: „Un înger a vorbit cu El!”
30. Isus a răspuns: „Nu pentru Mine s-a auzit glasul acesta, ci pentru voi.
31. Acum are loc judecata lumii acesteia, acum stăpânitorul lumii acesteia va fi aruncat afară.
32. Şi după ce voi fi înălţat de pe pământ, voi atrage la Mine pe toţi oamenii.” –

Vestea intrării triumfale a Domnului Isus în Ierusalim făcuse mare vâlvă în cetate. Osanalele au amuţit curând, iar în locul lor au început să se audă întrebări: Ce se va mai întâmpla? Va fi încoronat Isus ca împărat?

Printre cei veniţi la Ierusalim să sărbătorească Paştele, se aflau şi câţiva greci pioşi. Ei au venit la Filip şi i-au spus: „Domnule, am vrea să vedem pe Isus.” Ar fi vrut să stea de vorbă cu El şi să primească învăţătură de la El. Ce dovadă uimitoare cu privire la caracterul universal al lui Mesia şi al mesajului Său! Ce trist că iudeii, care ar fi trebuit să fie cei dintâi care să-şi exprime o astfel de dorinţă, doreau să scape de El!

Probabil că grecii s-au apropiat mai întâi de Filip, din cauză că el avea un nume grecesc. De asemenea, este posibil ca Filip să fi ştiut limba greacă, întrucât era din Betsaida, un oraş pescăresc cosmopolit. Din text, reiese faptul că Isus nu era de faţă la început, aflându-Se probabil undeva în apropiere, la locul de închinare rezervat pentru iudei.

Când li S-a alăturat apoi ucenicilor şi grecilor în curtea exterioară, Domnul le-a spus printre altele: „Dacă Îmi slujeşte cineva…”, arătând astfel că oricine – bărbat sau femeie, iudeu sau grec – putea să fie ucenicul Său, cu condiţia să accepte preţul uceniciei.

4. Care este preţul uceniciei? Cum putem să înţelegem aceste cuvinte ale Domnului Isus? Ioan 12:25

Ioan 12

25. Cine îşi iubeşte viaţa o va pierde; şi cine îşi urăşte viaţa în lumea aceasta o va păstra pentru viaţa veşnică.

După aceste cuvinte, rostite cât încă străinii mai erau acolo, s-a auzit un glas din cer care, potrivit declaraţiei Domnului Isus, nu a fost pentru El, ci pentru cei de faţă, iudei şi greci deopotrivă, în vederea întăririi lor în credinţă. Tot cu această ocazie, El a afirmat că avea să moară pentru toţi oamenii.

*

*****

STUDIUL BIBLIEI LA RÂND TRIMESTRUL I

Isaia 8

 
1. Domnul mi-a zis: „Ia o tablă mare şi scrie pe ea, aşa ca să se înţeleagă: „Grăbeşte-te de pradă, aruncă-te asupra prăzii.”
2. Am luat cu mine nişte martori vrednici de credinţă: pe preotul Urie şi pe Zaharia, fiul lui Berechia.
3. M-am apropiat de prorociţă. Ea a zămislit, şi a născut un fiu. Apoi Domnul mi-a zis: „Pune-i numele Maher-Şalal-Haş-Baz”.
4. Căci, înainte ca să ştie copilul să spună „tată” şi „mamă”, se vor lua dinaintea împăratului Asiriei bogăţiile Damascului şi prada Samariei.”
5. Domnul mi-a vorbit iarăşi şi mi-a zis:
6. „Pentru că poporul acesta a dispreţuit apele din Siloe, care curg lin, şi s-a bucurat de Reţin şi de fiul lui Remalia,
7. iată, Domnul va trimite împotriva lor apele puternice şi mari ale Râului (Eufrat), adică pe împăratul Asiriei cu toată puterea lui; pretutindeni el va ieşi din albia lui şi se va vărsa peste malurile lui;
8. va pătrunde în Iuda, va da peste maluri, va năvăli şi va ajunge până la gât. Iar aripile întinse ale oştii lui vor umple întinderea ţării tale, Emanuele!”
9. Scoateţi strigăte de război cât voiţi, popoare, căci tot veţi fi zdrobite; luaţi aminte, toţi cei ce locuiţi departe! Pregătiţi-vă oricât de luptă, căci tot veţi fi zdrobiţi. Pregătiţi-vă oricât de luptă, căci tot veţi fi zdrobiţi.
10. Faceţi la planuri cât voiţi, căci nu se va alege nimic de ele! Luaţi la hotărâri cât voiţi, căci vor fi fără urmări! Căci Dumnezeu este cu noi (Emanuel).
11. Aşa mi-a vorbit Domnul, când m-a apucat mâna Lui şi m-a înştiinţat să nu umblu pe calea poporului acestuia:
12. „Nu numiţi uneltire tot ce numeşte poporul acesta uneltire; şi nu vă temeţi de ce se teme el, nici nu vă speriaţi!
13. Sfinţiţi însă pe Domnul oştirilor. De El să vă temeţi şi să vă înfricoşaţi.
14. Şi atunci El va fi un locaş sfânt, dar şi o piatră de poticnire, o stâncă de păcătuire pentru cele două case ale lui Israel, un laţ şi o cursă pentru locuitorii Ierusalimului!
15. Mulţi se vor poticni, vor cădea şi se vor sfărâma, vor da în laţ şi vor fi prinşi.” –
16. Înveleşte această mărturie, pecetluieşte această descoperire, între ucenicii Mei. –
17. Eu nădăjduiesc în Domnul, care Îşi ascunde faţa de casa lui Iacov. În El îmi pun încrederea.
18. Iată, eu şi copiii pe care mi i-a dat Domnul suntem nişte semne şi nişte minuni în Israel, din partea Domnului oştirilor care locuieşte pe muntele Sionului.
19. Dacă vi se zice însă: „Întrebaţi pe cei ce cheamă morţii şi pe cei ce spun viitorul, care şoptesc şi bolborosesc”, răspundeţi: „Nu va întreba oare un popor pe Dumnezeul său? Va întreba el pe cei morţi pentru cei vii?
20. La Lege şi la mărturie!” Căci dacă nu vor vorbi aşa, nu vor mai răsări zorile pentru poporul acesta.
21. El va pribegi prin ţară, apăsat şi flămând, şi, când îi va fi foame, se va mânia şi va huli pe Împăratul şi Dumnezeul lui, apoi, fie că va ridica ochii în sus,
22. fie că se va uita spre pământ, iată, nu va fi decât necaz, negură, nevoie neagră, şi se va vedea izgonit în întuneric beznă.
 
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO